-
Stropi de ploaie
- Pune mâna pe mine, mai real de atât nu voi fi niciodată. Pune mâna şi simte firele de păr cum se unduiesc sub atingerea ta, simte-mi căldura, simte-mi pulsaţiile sângelui ce se scurge prin mine ca prin nişte burlane subţiri şi înecate...
- Văd, te-am atins, simt tot ce-mi spui tu, dar nu aud nimic.
- Nu auzi nimic? Ce e de auzit, ce vrei sa auzi?
- Să te aud pe tine, cum respiri, cum vorbeşti, cum îţi bate inima aia nenorocita în tine.
- Ce inimă, omule? Ce inimă? Muşuroiul ăla de rahat pe care tu îl numeşti inimă eu îl numesc evacuare de fecale sentimentale aruncate în zadar într-un rău de stropi de humă... inimă spui? Inima mea nu e la mine...
- Dar unde ţi-ai pus inima? De ce n-ai mai ţinut-o în tine? Nu mai avea loc? Nu mai suportai bătăile ei, nu-i mai suportai spasmele de fericire?
- Inima mea e acolo, departe, închisă în cetatea speranţei pe muntele părăsit de mine atunci când am coborât în valea deznădejdii... am vrut să urc înapoi după ea, dar de fiecare dată când urcam alunecam şi parcă mă îngropam şi mai adânc în nămolul acela negru de la baza... şi urcam şi coboram şi zi după zi murea speranţa în mine.
- Ţi-am spus atunci să ai grijă? Ţi-am spus să nu te joci cu ea? Spune-mi? A fost aşa sau nu?
- Aveai dreptate... dar tinichelele ce le aveam agăţate de mine m-au tras înapoi, paşii pe care îi făceam deveneau din ce în ce mai grei... mă luptam cu ei, mă luptam cu mine, mă luptam cu un curent care mă topea, picătură cu picătură, cădeau bolovani grei peste mine, minciuni şi griji şi lucruri ce le-aş fi evitat dacă o luăm pe calea cea dreaptă, dar n-am făcut-o...
- Ce o să faci acum?
- Acum? Dumnezeu ştie ce mi-a mai pregătit soarta asta, dacă aş fi ştiut totul de la început... crezi că nu mi-aş fi hărăzit o altă soartă? Crezi că aş fi făcut la fel? Doar îngerii din ceruri nu greşesc, omule Doar ei... eu nu sunt înger. Diavolul m-a aruncat din hăul lui pentru că eram prea slab, nu eram stofă de iad, iar în rai n-o să ajung niciodată... O să bântui mereu între două universuri paralele, o să bat când la o uşă când la alta, blestemat voi fi să nu-mi găsesc liniştea niciodată...
- Speranţa... Nu-ţi pierde speranţa. Cerul albastru o să coboare şi o să deschidă soarele, care o să-ţi lumineze calea...
- Speranţa e numele pe care oamenii l-au dat viitorului... eu sunt prezentul, omule. Viitorul nu-i ca mine.
Read more...
Deschide ochii
Nu lăsa dragostea adevărată să treacă pe lângă tine. Când o să ştii asta? Niciodată, dar o să simţi. O să simţi cum fluturaşii ăia din stomac nu pleacă niciodată, o să simţi cum dorinţa ta cea mai mare este să fţti împreună, o să vezi atunci când tu începi o propoziţie şi ea o completează, o să simţi atunci când visele voastre sunt aceleaşi. O să simţi raza aia de soare care te încălzeşte, o să simţi vorbele alea care îţi iau răul cu mâna, o să simţi căldura aceea care te cuprinde de fiecare dată când îţi şopteşte la ureche: Te iubesc.
O picătură din închipuirea unui om nu este regula generală. Fiecare simte dragostea pe pielea lui, fiecare are nevoie de altceva.
Spune-ţi în fiecare zi ce simte inima ta, nu-ţi fie frică să-ţi exteriorizezi sentimentele, trăieşte fiecare strop de iubire pe care o primeşti şi multiplic-o în universul vostru, fă-o să dureze o eternitate. Primul sărut? Îţi mai aduci aminte de câte ori visezi la el înainte? Dar de câte ori îl visezi după şi speri să-l poţi copia la infinit? Prima atingere... prima atingere pe care atunci când eşti singur parcă o simti peste tot şi ai vrea să se lipească de tine, să n-o poţi pierde niciodată. Atingere după atingere până întregul tău corp devine o hartă explorată în amănunţime, până când jumătatea ta îţi ştie fiecare milimetru, fiecare curbură, fiecare denivelare, fiecare por al pielii tale plin de aroma unei atingeri .
Ce e dragostea? Dragostea este un tablou pe care îl pictăm împreuna, fiecare aduce câte o culoare până când umplem pânza cu visele noastre, cu dorintele noastre...
Read more...
Ameţitele gânduri
miercuri, 23 decembrie 2009
Mi-am spălat gândurile cu un pahar de vin. Acum sunt roşii, unduitoare gânduri ce îmi umblă leneşe prin mintea obosită de atâta viaţa, ieşiţi afară şi jucaţi-vă în zăpadă, ieşiţi afară şi căutaţi-vă fericirea.
A nins. A nins peste mine cu fulgi mari şi albi, îi simţeam cum mi se topeau pe faţă. Efemeritatea... Ce scurtă e viaţa unui fulg de nea.
Uneori închid ochii şi nu văd nimic. O ceaţă adâncă mi se plimbă şi se răsuceşte ca roata unui carusel în mintea mea. Undeva, pe un drum înzăpezit, într-o zi care începuse prea devreme, mi-am pierdut puritatea... Am avut-o vreodată oare sau a fost doar închipuirea unei minţi sătule de viaţă?
Acum pătez zăpada albă cu roşeaţa vinului dulce şi care te ustură la limbă. De-ar fi putut limba asta să fie amorţită atunci când transforma vorbele în minciună, de n-ar fi spus atâtea... acum zăpada ar fi fost la fel de albă ca la început, la fel de curată....
Îmi aduci aminte de tot, tu sânge al nepăsarii, îmi aduci aminte de... tot.
Să nu îţi pierzi speranţa niciodată, ţine optimismul ascuns acolo în tine, foloseşte-l la nevoie ca armă împotriva disperării, în clipele când a renunţa ţi se pare singura soluţie.
M-a întrebat un înger care îndeplinea dorinţele oamenilor ce nu merită dorinţe împlinite ce vreau. I-am spus că vreau un copil. Vreau un bebe mic, o părticică din mine şi din tine, o urmă de noi. Vreau să-l aud cum ţipă noaptea la 3, că vrea să fie ţinut în braţe. O să mă ridic din pat şi o să stau cu el până dimineaţă, cu un ochi la el şi cu un ochi la tine, o inimă împărţită în două, dar totuşi un întreg.
Vreau să-mi facă din noapte zi, nu-mi pasă... Vreau o poză facută din noi, întruchiparea eului nostru... Vreau un pufulete.
Fac orice, merg în genunchi pe lună, vreau o mamă şi un pufulete, ai mei să fiţi pentru totdeauna.
Roşeaţa se întinde... simt cum amorţesc, nu-mi mai simt buza de jos, buză pe care tu voiai să o muşti atunci când m-ai fi sărutat...
Împreună putem să dărâmăm lumea, împreună suntem invincibili, desparte un întreg în jumătăţi şi ai stricat tot, viaţa nu este o fotosinteză.
Aud o voce în cap care îmi spune: te iubesc, te iubesc, te iubesc... Vocea ta caldă... şi lumea n-a mai fost la fel de atunci...
Roşeaţa s-a întins într-o stare avansată de ebrietate. O să ia în braţe perna şi o s-o strângă la piept, o să
respire aerul cald spre ea şi o s-o înmoaie. Roşeaţa asta este incontrolabilă. Mi-au amorţit mâinile, gâtul şi creierul este inundat într-un pasiv ce dă dependenţă.
Simt cum tremură pereţii, vibraţii ascunse în sufletul lor. Câte au mai auzit si văzut pereţii ăştia.
Martorii mei, judecătorii mei, ei îmi vor da sentinţa, ei îmi vor spune cât de mult rău am făcut în viaţă.
A plâns la fereastră odată... privea cu nasul lipit de geam cum trec oamenii pe stradă şi nimeni nu îl băga în seamă.
A râs... şi fericirea şi-a lipit-o pe tabloul de lângă fereastră. Mi-e dor de tine. Acum când spun astea nimic n-are sens, dar dacă ai fi un pitic în mintea mea ai şti totul.
Am amorţit pe jumătate şi sper să amorţesc de tot. Nu e loc de altceva...
O să împart roşeaţa în pahare, sunt la al doilea pahar şi deja simt cum îmi fuge lumea de sub picioare. Ochii mi se cufundă în orbite şi muzica îmi face timpanele să vibreze... Te vreau, te doresc, incapabil de alte sentimente... Habar nu am ce zic, dar ştiu sigur ce simt, te iubesc.
N-a înţeles lumina ce e întunericul, aşa nici tu ce vreau eu să spun, dar nu-i nimic şi stii de ce? Pentru că lumina vine de la soare, cum înţelegerea vine din suflet. Lasă-ţi inima să vorbească şi taci, ascultă-ţi cântecul... E în fiecare din noi, ascuns acolo... în inima ta.
P.S.: Dacă ascult obsedant o melodie înseamnă că sunt nebun? Boys to men - The colour of love...
P.P.S: Roşeaţa a învins.
Totul este pentru tine, corectarea mi-a luat o oră, ţie ţi-ar fi luat mai puţin, fideluţo...
Read more...
Sfârşit
Vreţi să ştiţi cum se va sfârşi anul ăsta? Eu ştiu, am aflat... Încerc să mă uit înapoi la anul 2009, faimosul meu an 2009. Anul în care am reuşit să fac tot ce aş fi putut să fac vreodată. Am reuşit să le fac pe toate, zi şi noapte. Mă uit înapoi şi mă iau după urmele pe care le-am lăsat în zăpadă. Duc până undeva în miez de vară când ar fi trebuit să o iau pe altă cărare.
Nu m-am gândit niciodată că drumul va lua sfârşit. Chiar dacă în faţă este o mare de lăstăriş şi pădure, văd drumul dincolo de ea. E un drum sinuos, drept, care pe măsură ce înaintează se lăţeşte şi e pavat cu iubire. Nu mint. N-o spun ca să te conving să mergi dincolo de pădure şi să vezi cu ochii tăi. Trebuie să simţi tu asta. Eu îţi spun doar că o să merg înainte, o să caut drumul ăla, n-o să mă mai abat de la drum, o să trec prin orice ca să ajung acolo. Avem două opţiuni. Mă iei de mănă şi mergem împreună, drumul va fi greu, nu-ţi promit că alături de mine va fi mai uşor, dar îţi promit că fiecare greutate o s-o împărţim pe jumătate, sau poţi să mergi singură, dar dacă o să te pierzi tu de drum? Dacă atunci când vei ajunge vei fi prea obosită să mergi mai departe?
Cum rămâne cu drumul nostru? Cum rămâne cu căsuţa noastră din pădure care ne aşteaptă acolo cu cerdacul ăla din lemn de nuc şi scaunele alea din răchită şi paharele alea cu limonadă rece? Cum rămâne cu salonul ăla cu ferestre adânci până în podea şi cu şemineul în faţa căruia ne vom săruta de atâta dor? Cum rămâne cu dansul nostru de jur împrejurul patefonului? Cum rămâne cu scara aceea lungă care duce la etaj unde ne aşteaptă cada aia plină cu spumă? Cum rămâne cu patul unde o să facem primul nostru pufulete? Cum rămâne cu visele noastre pe care le vom pune pe pereţi? Cum rămâne cu mine? Cum rămâne cu tine? Cum rămâne cu noi?
Dacă ţi-aş spune că eşti cea mai frumoasă rază de soare care mi-a luminat chipul ai crede că am înnebunit. Dacă ţi-aş spune că fără îmbrăţişarea ta o să îngheţ iarna asta ai zice că glumesc. Dacă ţi-aş spune că aerul e mai dulce în prezenţa ta mi-ai spune să nu mă mai gândesc la dulciuri. Am învăţat să citesc singur. Am învăţat să număr singur. Am învăţat să am grijă de mine singur. Am învăţat să merg singur. Am învăţat 99% din lucrurile din viaţa mea singur, dar n-am reuşit niciodată să învăţ un lucru. Un lucru atât de important încât celelate 99% nu valorează nimic, un lucru atât de important încât restul e doar praf într-o zi cu vânt puternic... Mă risipesc ca firele de nisip pe o măsuţă de sticlă...
Tu m-ai învăţat să iubesc.Ce e viaţa fără iubire? E gol şi pustiu, un deşert plin de bolovani şi nisip. Tu eşti apa din deşertul meu, oaza de speranţă unde îmi satur setea de iubire. Tu mă faci să sper, tu mă faci să simt, tu mă faci să visez.
De ce spun astea abia acum? De ce le spun acum? De ce? Nu stiu. Nu ştiu de ce n-am fost aşa mereu. Nu ştiu de unde să încep, dar ştiu că nu vreau să termin niciodată. Dacă uneori sfârşitul înseamnă un nou început, atunci eu nu mai vreau să încep niciodată. Mi-am găsit începutul într-o zi de decembrie la miezul nopţii. Ştii cum văd eu Crăciunul ăsta? Îl văd plin de zăpadă, înconjurat de râsul tău şi împodobit cu zâmbetele tale. Văd inima cum înfloreşte într-un ghiveci de iubire pe care o s-o sădim împreună.
Anul 2009. Anul în care voiam să-mi jur iubirea ţie, împiedicat în vorbele mele, îngenucheat în faţa ta. Inelul ăla pe care l-am sărutat odată e pentru tine. Pecetea pusă pe inima ta. Of... Mii de gânduri îmi zboară prin minte şi toate se învârt în jurul tău ca într-un carusel. Ameţesc şi încerc să mă concentrez doar pe ochii tăi, privind poza de la capul patului şi uitându-mă la ei văd luminiţe mici ca nişte beculeţe în pomul de Crăciun.
Vrei să-ţi spun un secret? Shhht... Să nu-l mai spui la nimeni. N-am împodobit niciodată în viaţa mea un brad de Crăciun pentru că niciodată nu am putut. Eu sunt cel care îl strange, aşa a fost întotdeauna. Ce simţi atunci când pui steluţa în vârf? Sau ce simţi atunci când îl bagi în priză? Nu îţi vine să săruţi pe cineva?
Mi-am imaginat de câteva ori ce aş face eu. Te-aş săruta pe tine. Te-aş lua în braţe, te-aş ridica uşor să ajungi la vârf şi după ce ai pune steluţa acolo l-aş băga în priză şi aş veni lângă tine şi te-aş săruta. Şi am sta aşa amândoi şi ne-am uita la el îmbrăţişaţi.
De ce iubesc eu Crăciunul?
Pentru că nu prea am primit multe cadouri la viaţa mea, iar sincer să fiu, nici nu mi le-am cam dorit. Dar vorbisem cu Moşu' pentru anul ăsta. Aveam un cadou în gând şi îmi promisese că anul ăsta îl voi primi. Cred că nu se va putea ţine de cuvânt, probabil nu-l merit. Ştii, n-am fost deloc cuminte anul ăsta. N-am fost cuminte deloc. Şi degeaba încerci să spui că la anul vei fi, tot ce contează e anul ăsta, nu? Dar ce părere ai de viitor? Crăciunul ăsta e primul nostru Crăciun. La anul va fi al doilea şi tot aşa... Crăciun după Crăciun...
Nu credeam niciodată că voi spune asta, dar... Nimic şi nimeni în lumea asta nu va mai pune la loc zâmbetul ăla pe faţa mea şi ştii asta...
Te iubesc
Read more...
Adam şi Eva
Dimineaţa era rece şi înnorată. Dârele de ceaţă se întindeau nemişcate pe înălţimile lăturalnice, în timp ce nori mari, albi şi cenuşii se îngrămădeau peste munţii mai depărtaţi. Ici, colo se vedeau crâmpeie sau dungi de cer albastru ,iar când răzbea vreo rază de soare, satul alb scânteia în contrast cu pădurile fermecate de brazi, care acopereau covârnişurile. De undeva, răzbătea până la el o muzică matinală, în acorduri înăbuşite. Iubea muzica din tot sufletul, deoarece îi producea acelaşi efect ca şi un pahar de vin roşu. Adică îl liniştea profund, îl ameţea şi îl predispunea la somnolenţă. Asculta mulţumit, cu capul plecat într-o parte, cu gura deschisă şi ochii uşor închişi.
Din pat, din locul în care stătea acum, putea vedea până departe peste vârfurile brazilor argintii care înconjurau cabana. Cabana lor era undeva în vârful unui deal care, acum, iarna, îmbrăcase o mantie albă, lucioasă, pură, pe care din loc în loc, se zăreau urme de căprioare. Mirosul de crengi de brad ce arseseră cu o noapte înainte în şemineul din faţa patului, se impreganse în aşternuri şi în pedelele maronii din faţa ferestrei. Era atâta linişte, era cald, era bine, îi simţea căldura cum îl înconjoară.
Se trezise de dimineaţă şi primul lucru pe care îl făcuse fu să o privească. Îl fascinase dintotdeauna. Chipul ei angelic, buzele ei senzuale, părul ei fin şi mătăsos, a cărui strălucire putea face gelos orice smarald din lume... Cu degetele îi descoperi faţa acoperită de câteva bucle rebele, rămase lipite de faţa ei din timpul nopţii. Avea un zâmbet dulce, parcă lipit de buzele ei, de care nu se dezlipea niciodată. Stătea pe cot, pe o parte şi o privea fascinat de frumuseţea ei. Erau împreună de un an şi nu trecea zi în care să nu-şi dea seama cât de norocos este. O iubea. O iubire unică, nemaîntâlnită, sentimente ce nu îi trecuseră pragul inimii niciodată.
Timid, coborî cu buzele şi o sărută. Avea nişte buze moi, dulci, fierbinţi, iar sângele ce ardea în ele le dădeau culoarea unui roşu aprins. Nu clipi atunci cand o sarutase.Incerca din nou,lipindu-si buzele de ale ei,si muscand usor de buza de jos,o sarutare prelunga . Nu clipi atunci când o sărutase. Încercă din nou, lipindu-şi buzele de ale ei şi muşcând uşor de buza de jos, o sărutare prelungă. O trezise. Reuşise cu o sărutare să facă ce nu făcuse muzica aceea matinală. Reuşise cu o sărutare să facă ce nu făcuse cabana aceea veşnic scârţâitoare. Reuşise cu o sărutare să facă ce nu făcuseră buclele ce-i acopereau faţa ca un baldachin magic.
- Bună dimineaţa, iubito... îi şopti el şi o mai sărută o dată. Cum ai dormit?
Ea întinse mâinile către el, îl cuprinse de gât şi într-o întindere alintată şi plină de lene, se agăţă de gâtul lui şi îi zâmbi uşor, spunându-i:
- Te iubesc, iubitule...
Aşa erau mai toate dimineţile lor, pline de atingeri, pline de sărutări, pline de pasiune, pline de răsfăţ, pline de dorinţă, pline de dragsotea dintre el şi ea.
În aşternuturile albe, cearşafurile mototolite şi calde, pielea ei fină peste care mâna lui cobora asemeni unei pante acoperite de nea, parfumul ei dimineaţa, dorinţa lui matinală, înfierbântată de prezenţa ei, de vise nocturne şi de o continuă pasiune ce se năştea între ei. O atingea uşor, descoperind-o de sub aşternuturi, lăsând să iasă la lumină corpul ei perfect, pielea ei albă, copasele ei fierbinţi, şoldurile ei parcă sculptate asemeni statuilor antice, sânii ei goi şi lipsiţi de apărare în faţa mâinilor lui mari, pline de râvnă. Atunci când o atingea era magie, simţea cum întregul ei corp tânjeşte după o avalanşă de sărutări, simţea cum fiecare particică a corpului ei se vrea explorată de către el, exploratorul mereu dornic să o cunoască mai bine, mereu dornic să-i descopere secretele, o aventură fără de sfârşit.
Era înnebunită după buzele lui, era înnebunita dupa degetele lui,era innebunita dupa limba lui,limba cu care o modelase nopti la rand,limba care ii netezise centimetru cu centimetru corpul ei dornic de atingeri. El dădea tonul, ea tonalitatea. El începea dansul, ea menţinea ritmul. El o dorea pe ea, ea îl dorea pe el... erau făcuţi unul pentru altul, erau un ying şi yang modern, o contopire de suflete, corpuri şi gânduri.
Se sui peste el, despărţiţi de aşternutiri. O imagine plină de sexualitate,fundul ei rotund, fesele ei ferme şi cu pielea netedă, descoperit, dar înconjurat într-o mare de alb. El cobora mânile uşor pe lângă ea şi într-o strângere uşoară, ce dădea mai mult a atingere, îi luă fesele în palme. Făcea cu vârful degetelor mişcări largi, îşi plimba degetele în sus şi în jos, uneori mai repede, alteori mai încet. Cu degetul trecu apoi prin crevasa pe care o formau fesele ei şi coborî până când atinse din nou aştenuturile, după care, regăsind drumul, se întoarse pe aceeaşi cărare bătută de degetele lui fine.
O excitase. Îi spuneau asta sânii ei, ale căror sfârcuri împungeau aşternuturile, parcă să-l atenţioneze că timpul nu stătea în loc. Îi mai dădu o sărutare şi apoi o muşcă uşor de lobul urechii, şoptindu-i : Te doresc... Se uita la sânii ei şi ardea de nerăbdare să guste din dulceaţa lor. Îşi ridică uşor capul şi începu să-i sărute. Ea venea înaintea lui cu mişcări de sus în jos, iar el, cu poftă, muşca din roşeaţa ce înconjura sfârcurile ei obraznice. Îi atinse uşor cu limba vârful sfărcurilor făcând-o să tresară, centru al terminaţiilor nervoase, aveau gust de cireşe, coatpe bine, zemoase şi pline de dulceaţa din miez de vară.
Îi plăcea acolo, înconjurându-i sânii într-un dans haotic, plin de pasiune. Trecea clipă după clipă şi el, tandru şi usor, se pierdea în sărutări, fascinat de acea parte a ei, loc de joacă pentru copilul din el. Ea îşi mişca şoldurile înainte şi înapoi, frecându-şi vaginul de aşternuturile care erau lipite de penisul lui. Îi simţea căldura trecând prin perdeaua aceea albă de catifea, îi simţea pulsaţiile şi îl privea de acolo de sus cum se lupta să-şi tempereze dorinţa. O apucă de şolduri într-o tentativă disperată de a deţine controlul asupra mişcărilor ei, dar ea nu se dădea batută, simţind momentul acceleră mişcările pentru ai frânge bărbăţia.
Transpirase şi picături mici de sudoare i se prelingeau pe piept. Ea se aplecă şi cu limba unea picătură cu picătura, un puzzle al pasiunii, un desen misterios tatuat pe corpul lui, vizibil doar de ei. Era al ei, putea face ce dorea cu corpul lui, îi aparţinea trup şi suflet, un pact semnat cu sărutări în clipa în care şi-au jurat iubire. Cu mainile în părul ei, cu degetele printre suviţele lungi, el îi dirija mişcările, locul ei de joacă fiind pieptul lui puternic, unde atunci când nu se juca, ea găsea alinare şi protectie.
Se eliberă de sub strânsoarea cearşafului ce îl ţinea ţintuit de pat, iar ea se aruncă peste el. O încleştare disperată şi plină de dorintţă, o luptă titanică între două corpuri care se băteau să se domine unul pe altul, dând totul până la ultima picatură de extaz. Sânii ei îi presau pieptul, lipiţi ca două ventuze moi, acoperind bătăile neregulate ale unei inimi ce exploda de pasiune. O apucă strâns de şolduri şi o întoarse, sărind ca un animal de pradă peste ea. Schimbau rolurile, îşi pasau unul altuia controlul ca nişte actori ce jucau o piesă, iar patul era scena lor.
Sărutările o plesneau ca nişte picături de ploaie, înroşindu-i pielea, urmă după urmă, un traseu nedefinit pe care el îl creea fără să-l cunoască. Era fascinat de sânii ei. Îl atrăgeau ca un magnet, lipindu-şi buzele de ei, sărutându-i cu foc sfârcurile tari, n-ar mai fi vrut să plece de acolo niciodată. O obsesie incontrolabilă, îl făcea să pară lipsit de control atunci când palmele lui îi atingeau pielea fină şi catifelată a sănilor ei albi. Respiratia îi era agitată atunci când muşca din sfârcurile ei rozalii, pe care le presa cu limba uşor, în cerculeţe mici, grăbite de urmele lăsate de unghiile ei, dâre adânci şi roşiatice pe spatele lui.
Coborî apoi cu o mişcare lină peste abdomenul ei, lăsând în urmă mâinile să se mai joace cu sânii ei tari ca nişte fructe tomnatice.
- Iubito, nu mă mai satur de tine... şi se opri în clipa în care îi atinse cu buzele clitorisul. Nu mai era timp de vorbe, găsise paradisul între copsele ei, deschisese uşile plăcerii. Cu degetul arătător se mişca pe buzele ei fierbinţi, atingeri calde şi uşoare, mişcări de sus în jos şi de jos în sus. O privea de acolo, de jos, încerca să găsească în privirea ei răspunsurile, încerca să găsească în ochii ei motivaţia, să vrea să fie şi mai bine.
Începuse să geamă uşor, ţinându-se cu mâinile de tăblia patului din lemn de mahon, pe care degetele ei alunecau mereu. Avea piciorul drept pe umărul lui şi, din când în când, el îşi mai arunca câte o sărutare şi pe gambele ei. Avea nişte picoare atât de fine, o piele atât de netedă, buzele lui se scurgeau pe pielea ei într-un tango pasional.
Din ce în ce mai intens, respiraţia îi devenea incontrolabilă, iar mâinile îi coborâră pe capul lui, îl dirija în locurile cele mai aprinse ale vaginului ei. Tânjea după acele sărutări calde, aşa cum un prizonier tânjeşte după libertatea lui. Mişcările ei din bazin erau ca un balet, ritmul era apăsător de neregulat, totul era dirijat de dorinţă şi senzaţii.
Când trecu prima dată cu limba printre labiile ei, o sufocă cu atâta apropiere. Pentru o clipă se retrase ca, mai apoi, să revină împingându-i capul în pântecele ei. Îi simţea limba cum îi explora fiecare particică a vaginului ei, simţea cum i se lipea de piele şi trăirea era atât de intensă... Valuri de căldură îi coborau acolo, jos, urmate de fiori reci. Era atât de udă, îi simţea buzele cum i se lipesc de buzele ei, îi gusta esenţa, aroma de cafea cu lapte şi scorţişoară. Îl voia în ea. Simţea cum îi pulsa sângele în labii, îşi simţea clitorisul cum explodează, îşi simţea bătăile inimii cum explodează în capul ei.
- Te vreau în mine...
El se ridică şi cu penisul se frecă uşor de vaginul ei. O chinuia, o făcea să-l dorească şi mai mult. Încerca să-l tragă în ea, dar nu i se putea opune, nu avea forţă, era sleită de puteri. Singurul lucru pe care şi-l mai dorea era să se lase purtată de val, să devină sclava lui.
Îi simţea vârful cum îi străpunge uşor buzele, fără s-o penetreze. O chinuia atât de tare şi ea încerca cu disperare să-l facă să intre. Stătea deasupra ei arcuit, într-o încleştare de muşchi şi transpiraţie. Îl apucă de fese şi îl strânse tare. Îl doborâse, simţind cum penisul lui o străpunge... Voia să o fută atât de tare... Trecuse de momentul mângâierilor, trecuse de momentul tandreţurilor, îl voia în ea adânc şi tare, fără menajamente. Îl voia sălbatic, îl voia dur.
Se încolăci în jurul lui, strângândui între picioare fundul, iar cu mâinile îl apucă de gât şi îl trase peste ea. Voia s-o preseze, să-i chinuie fiinţa sub presiunea corpului lui, să-i chinuie respiraţia, îl voia lipit de ea, să-i simtă căldura şi picături mari de transpiraţie curgeau prntre ei, crevase mici de piele născute din apropierea lor. Intră tare şi scurt, secundele despărţeau mişcările, o mişcare de du-te - vino printre cearşafurile albe.
O domina şi se lăsa dominată. Îi cunoştea atât de bine dorinţele, îi explorase de atâtea ori corpul, îi învăţase atât de bine reacţiile, încât clipele de dragoste cu el erau fabuloase. Dintre toţi pe care îi cunoscuse, el era singurul care o descoperise atât de bine şi îl iubea. Îl iubea ca o nebună pentru că îl voia pentru totdeauna. Mii de gânduri îi treceau prin cap, curmate de respiraţia lui sacadată la urechea ei. ÎI dădea fiori de plăcere acea respiraţie, îl auzea gâfâind, îl auzea uneori gemând şi înnebunea de plăcere.
O luă în brate şi o lipi de pieptul lui. Se sărutau şi îşi muşcau buzele cu pasiune. Câteva clipe nemişcaţi, doar mişcările buzelor mai puteau spune dacă sunt vii sau morţi. După care o întoarse uşor pe burtă şi o ajută să se întindă. Se urcă peste ea, spijinindu-se în mâini şi îi mirosi parfumul. Îşi plimba buzele pe gâtul ei, o alee a senzaţiilor fine şi un deliciu al sărutărilor. În clipa în care îi sărută umerii, pielea ei deveni ca o coajă de portocală, sărutare după sărutare, şi o simţi cum tremură. Cu degetele coborî pe şira spinării pănă îi atinse fesele şi apoi se aplecă asupra lor să le sărute. Sărutare lângă sărutare, sfârşind muşcând-o uşor.
O pătrunse pe la spate. Era pozitia ei preferată, simbol al dominării. Îi plăcea când se pleznea de fesele ei, îi plăcea când intra în ea aşa, simţea cum o umple, simţea cum o înfunda în aşternuturi. Se ţinea cu mâinile de marginile patului, strângând între degete cearşafurile moi. Din ce în ce mai tare, din ce în ce mai apăsat, simţea cum explodează. Simţea cum rămâne fără suflare. Respiraţie lângă respiraţie, urlete şi gemete. Patul începu să salte în sus şi în jos, aşternuturile zburau în jurul lor, avea fesele atât de încordate, simţea o căldura imensă cum o copleşeşte. El începu să respire şi mai neregulat. Nu mai rezista mult. Asta o excita şi mai tare. Voia să simtă orgasmul împreună, îşi dorea să o umple cu sperma lui caldă, o întâlnire între două ape la care ea n-ar fi lipsit. Îi puse mâna pe o fesă şi îl trăgea mai tare în ea, într-o ultimă sforţare el acceleră ritmul şi îşi pierdu controlul. Nimic nu mai respecta nimic, era pasiune sub forma ei cea mai brută.
O pătrunse atât de adânc şi rămase în ea, simţind cum sperma o inunda. Îşi simţea pulsaţiile, îşi simţea penisul cum vibrează în ea. Ea tremura incontrolat, respiraţia nu mai avea deloc măsură şi când îl simţi coborât pe spatele ei se sufocă. Sărutările lui, ce îi dezmorţeau spatele, o făceau să tremure şi mai tare, fiecare orgasm era ca un nou început, unul intens, o explozie a pasiunii.
După ce ieşi din ea, se aruncă pe spate în aşternuturi. în clipa următoare ea i se încolăci în jur şi îl umplu cu sărutări. Îşi plimba degete în jurul sfârcurilor lui, printre picături de sudoare. Au tras cearşaful peste ei şi s-au mai privit aşa o vreme. Şi-au unit privirile şi şi-au oglindit dorinţa unul în ochii celuilalt.
Erau într-o mare de soare şi cearşafuri albe, iar camera era plină de parfumul lor. Streaşina era plină de ţurţuri, clari şi strălucitori. Natura îşi măsura timpul în picăturile ce se prelingeau de pe ei. Undeva, departe, pe coşul unei case, ieşea un fum albicios ce umplea pădurea de umbre şi ceaţă... şi totul se pierdea în lumina ce sugruma fulgi mici de zăpadă, ce începură să cadă.
Era Crăciunul.
Read more...
Din pat, din locul în care stătea acum, putea vedea până departe peste vârfurile brazilor argintii care înconjurau cabana. Cabana lor era undeva în vârful unui deal care, acum, iarna, îmbrăcase o mantie albă, lucioasă, pură, pe care din loc în loc, se zăreau urme de căprioare. Mirosul de crengi de brad ce arseseră cu o noapte înainte în şemineul din faţa patului, se impreganse în aşternuri şi în pedelele maronii din faţa ferestrei. Era atâta linişte, era cald, era bine, îi simţea căldura cum îl înconjoară.
Se trezise de dimineaţă şi primul lucru pe care îl făcuse fu să o privească. Îl fascinase dintotdeauna. Chipul ei angelic, buzele ei senzuale, părul ei fin şi mătăsos, a cărui strălucire putea face gelos orice smarald din lume... Cu degetele îi descoperi faţa acoperită de câteva bucle rebele, rămase lipite de faţa ei din timpul nopţii. Avea un zâmbet dulce, parcă lipit de buzele ei, de care nu se dezlipea niciodată. Stătea pe cot, pe o parte şi o privea fascinat de frumuseţea ei. Erau împreună de un an şi nu trecea zi în care să nu-şi dea seama cât de norocos este. O iubea. O iubire unică, nemaîntâlnită, sentimente ce nu îi trecuseră pragul inimii niciodată.
Timid, coborî cu buzele şi o sărută. Avea nişte buze moi, dulci, fierbinţi, iar sângele ce ardea în ele le dădeau culoarea unui roşu aprins. Nu clipi atunci cand o sarutase.Incerca din nou,lipindu-si buzele de ale ei,si muscand usor de buza de jos,o sarutare prelunga . Nu clipi atunci când o sărutase. Încercă din nou, lipindu-şi buzele de ale ei şi muşcând uşor de buza de jos, o sărutare prelungă. O trezise. Reuşise cu o sărutare să facă ce nu făcuse muzica aceea matinală. Reuşise cu o sărutare să facă ce nu făcuse cabana aceea veşnic scârţâitoare. Reuşise cu o sărutare să facă ce nu făcuseră buclele ce-i acopereau faţa ca un baldachin magic.
- Bună dimineaţa, iubito... îi şopti el şi o mai sărută o dată. Cum ai dormit?
Ea întinse mâinile către el, îl cuprinse de gât şi într-o întindere alintată şi plină de lene, se agăţă de gâtul lui şi îi zâmbi uşor, spunându-i:
- Te iubesc, iubitule...
Aşa erau mai toate dimineţile lor, pline de atingeri, pline de sărutări, pline de pasiune, pline de răsfăţ, pline de dorinţă, pline de dragsotea dintre el şi ea.
În aşternuturile albe, cearşafurile mototolite şi calde, pielea ei fină peste care mâna lui cobora asemeni unei pante acoperite de nea, parfumul ei dimineaţa, dorinţa lui matinală, înfierbântată de prezenţa ei, de vise nocturne şi de o continuă pasiune ce se năştea între ei. O atingea uşor, descoperind-o de sub aşternuturi, lăsând să iasă la lumină corpul ei perfect, pielea ei albă, copasele ei fierbinţi, şoldurile ei parcă sculptate asemeni statuilor antice, sânii ei goi şi lipsiţi de apărare în faţa mâinilor lui mari, pline de râvnă. Atunci când o atingea era magie, simţea cum întregul ei corp tânjeşte după o avalanşă de sărutări, simţea cum fiecare particică a corpului ei se vrea explorată de către el, exploratorul mereu dornic să o cunoască mai bine, mereu dornic să-i descopere secretele, o aventură fără de sfârşit.
Era înnebunită după buzele lui, era înnebunita dupa degetele lui,era innebunita dupa limba lui,limba cu care o modelase nopti la rand,limba care ii netezise centimetru cu centimetru corpul ei dornic de atingeri. El dădea tonul, ea tonalitatea. El începea dansul, ea menţinea ritmul. El o dorea pe ea, ea îl dorea pe el... erau făcuţi unul pentru altul, erau un ying şi yang modern, o contopire de suflete, corpuri şi gânduri.
Se sui peste el, despărţiţi de aşternutiri. O imagine plină de sexualitate,fundul ei rotund, fesele ei ferme şi cu pielea netedă, descoperit, dar înconjurat într-o mare de alb. El cobora mânile uşor pe lângă ea şi într-o strângere uşoară, ce dădea mai mult a atingere, îi luă fesele în palme. Făcea cu vârful degetelor mişcări largi, îşi plimba degetele în sus şi în jos, uneori mai repede, alteori mai încet. Cu degetul trecu apoi prin crevasa pe care o formau fesele ei şi coborî până când atinse din nou aştenuturile, după care, regăsind drumul, se întoarse pe aceeaşi cărare bătută de degetele lui fine.
O excitase. Îi spuneau asta sânii ei, ale căror sfârcuri împungeau aşternuturile, parcă să-l atenţioneze că timpul nu stătea în loc. Îi mai dădu o sărutare şi apoi o muşcă uşor de lobul urechii, şoptindu-i : Te doresc... Se uita la sânii ei şi ardea de nerăbdare să guste din dulceaţa lor. Îşi ridică uşor capul şi începu să-i sărute. Ea venea înaintea lui cu mişcări de sus în jos, iar el, cu poftă, muşca din roşeaţa ce înconjura sfârcurile ei obraznice. Îi atinse uşor cu limba vârful sfărcurilor făcând-o să tresară, centru al terminaţiilor nervoase, aveau gust de cireşe, coatpe bine, zemoase şi pline de dulceaţa din miez de vară.
Îi plăcea acolo, înconjurându-i sânii într-un dans haotic, plin de pasiune. Trecea clipă după clipă şi el, tandru şi usor, se pierdea în sărutări, fascinat de acea parte a ei, loc de joacă pentru copilul din el. Ea îşi mişca şoldurile înainte şi înapoi, frecându-şi vaginul de aşternuturile care erau lipite de penisul lui. Îi simţea căldura trecând prin perdeaua aceea albă de catifea, îi simţea pulsaţiile şi îl privea de acolo de sus cum se lupta să-şi tempereze dorinţa. O apucă de şolduri într-o tentativă disperată de a deţine controlul asupra mişcărilor ei, dar ea nu se dădea batută, simţind momentul acceleră mişcările pentru ai frânge bărbăţia.
Transpirase şi picături mici de sudoare i se prelingeau pe piept. Ea se aplecă şi cu limba unea picătură cu picătura, un puzzle al pasiunii, un desen misterios tatuat pe corpul lui, vizibil doar de ei. Era al ei, putea face ce dorea cu corpul lui, îi aparţinea trup şi suflet, un pact semnat cu sărutări în clipa în care şi-au jurat iubire. Cu mainile în părul ei, cu degetele printre suviţele lungi, el îi dirija mişcările, locul ei de joacă fiind pieptul lui puternic, unde atunci când nu se juca, ea găsea alinare şi protectie.
Se eliberă de sub strânsoarea cearşafului ce îl ţinea ţintuit de pat, iar ea se aruncă peste el. O încleştare disperată şi plină de dorintţă, o luptă titanică între două corpuri care se băteau să se domine unul pe altul, dând totul până la ultima picatură de extaz. Sânii ei îi presau pieptul, lipiţi ca două ventuze moi, acoperind bătăile neregulate ale unei inimi ce exploda de pasiune. O apucă strâns de şolduri şi o întoarse, sărind ca un animal de pradă peste ea. Schimbau rolurile, îşi pasau unul altuia controlul ca nişte actori ce jucau o piesă, iar patul era scena lor.
Sărutările o plesneau ca nişte picături de ploaie, înroşindu-i pielea, urmă după urmă, un traseu nedefinit pe care el îl creea fără să-l cunoască. Era fascinat de sânii ei. Îl atrăgeau ca un magnet, lipindu-şi buzele de ei, sărutându-i cu foc sfârcurile tari, n-ar mai fi vrut să plece de acolo niciodată. O obsesie incontrolabilă, îl făcea să pară lipsit de control atunci când palmele lui îi atingeau pielea fină şi catifelată a sănilor ei albi. Respiratia îi era agitată atunci când muşca din sfârcurile ei rozalii, pe care le presa cu limba uşor, în cerculeţe mici, grăbite de urmele lăsate de unghiile ei, dâre adânci şi roşiatice pe spatele lui.
Coborî apoi cu o mişcare lină peste abdomenul ei, lăsând în urmă mâinile să se mai joace cu sânii ei tari ca nişte fructe tomnatice.
- Iubito, nu mă mai satur de tine... şi se opri în clipa în care îi atinse cu buzele clitorisul. Nu mai era timp de vorbe, găsise paradisul între copsele ei, deschisese uşile plăcerii. Cu degetul arătător se mişca pe buzele ei fierbinţi, atingeri calde şi uşoare, mişcări de sus în jos şi de jos în sus. O privea de acolo, de jos, încerca să găsească în privirea ei răspunsurile, încerca să găsească în ochii ei motivaţia, să vrea să fie şi mai bine.
Începuse să geamă uşor, ţinându-se cu mâinile de tăblia patului din lemn de mahon, pe care degetele ei alunecau mereu. Avea piciorul drept pe umărul lui şi, din când în când, el îşi mai arunca câte o sărutare şi pe gambele ei. Avea nişte picoare atât de fine, o piele atât de netedă, buzele lui se scurgeau pe pielea ei într-un tango pasional.
Din ce în ce mai intens, respiraţia îi devenea incontrolabilă, iar mâinile îi coborâră pe capul lui, îl dirija în locurile cele mai aprinse ale vaginului ei. Tânjea după acele sărutări calde, aşa cum un prizonier tânjeşte după libertatea lui. Mişcările ei din bazin erau ca un balet, ritmul era apăsător de neregulat, totul era dirijat de dorinţă şi senzaţii.
Când trecu prima dată cu limba printre labiile ei, o sufocă cu atâta apropiere. Pentru o clipă se retrase ca, mai apoi, să revină împingându-i capul în pântecele ei. Îi simţea limba cum îi explora fiecare particică a vaginului ei, simţea cum i se lipea de piele şi trăirea era atât de intensă... Valuri de căldură îi coborau acolo, jos, urmate de fiori reci. Era atât de udă, îi simţea buzele cum i se lipesc de buzele ei, îi gusta esenţa, aroma de cafea cu lapte şi scorţişoară. Îl voia în ea. Simţea cum îi pulsa sângele în labii, îşi simţea clitorisul cum explodează, îşi simţea bătăile inimii cum explodează în capul ei.
- Te vreau în mine...
El se ridică şi cu penisul se frecă uşor de vaginul ei. O chinuia, o făcea să-l dorească şi mai mult. Încerca să-l tragă în ea, dar nu i se putea opune, nu avea forţă, era sleită de puteri. Singurul lucru pe care şi-l mai dorea era să se lase purtată de val, să devină sclava lui.
Îi simţea vârful cum îi străpunge uşor buzele, fără s-o penetreze. O chinuia atât de tare şi ea încerca cu disperare să-l facă să intre. Stătea deasupra ei arcuit, într-o încleştare de muşchi şi transpiraţie. Îl apucă de fese şi îl strânse tare. Îl doborâse, simţind cum penisul lui o străpunge... Voia să o fută atât de tare... Trecuse de momentul mângâierilor, trecuse de momentul tandreţurilor, îl voia în ea adânc şi tare, fără menajamente. Îl voia sălbatic, îl voia dur.
Se încolăci în jurul lui, strângândui între picioare fundul, iar cu mâinile îl apucă de gât şi îl trase peste ea. Voia s-o preseze, să-i chinuie fiinţa sub presiunea corpului lui, să-i chinuie respiraţia, îl voia lipit de ea, să-i simtă căldura şi picături mari de transpiraţie curgeau prntre ei, crevase mici de piele născute din apropierea lor. Intră tare şi scurt, secundele despărţeau mişcările, o mişcare de du-te - vino printre cearşafurile albe.
O domina şi se lăsa dominată. Îi cunoştea atât de bine dorinţele, îi explorase de atâtea ori corpul, îi învăţase atât de bine reacţiile, încât clipele de dragoste cu el erau fabuloase. Dintre toţi pe care îi cunoscuse, el era singurul care o descoperise atât de bine şi îl iubea. Îl iubea ca o nebună pentru că îl voia pentru totdeauna. Mii de gânduri îi treceau prin cap, curmate de respiraţia lui sacadată la urechea ei. ÎI dădea fiori de plăcere acea respiraţie, îl auzea gâfâind, îl auzea uneori gemând şi înnebunea de plăcere.
O luă în brate şi o lipi de pieptul lui. Se sărutau şi îşi muşcau buzele cu pasiune. Câteva clipe nemişcaţi, doar mişcările buzelor mai puteau spune dacă sunt vii sau morţi. După care o întoarse uşor pe burtă şi o ajută să se întindă. Se urcă peste ea, spijinindu-se în mâini şi îi mirosi parfumul. Îşi plimba buzele pe gâtul ei, o alee a senzaţiilor fine şi un deliciu al sărutărilor. În clipa în care îi sărută umerii, pielea ei deveni ca o coajă de portocală, sărutare după sărutare, şi o simţi cum tremură. Cu degetele coborî pe şira spinării pănă îi atinse fesele şi apoi se aplecă asupra lor să le sărute. Sărutare lângă sărutare, sfârşind muşcând-o uşor.
O pătrunse pe la spate. Era pozitia ei preferată, simbol al dominării. Îi plăcea când se pleznea de fesele ei, îi plăcea când intra în ea aşa, simţea cum o umple, simţea cum o înfunda în aşternuturi. Se ţinea cu mâinile de marginile patului, strângând între degete cearşafurile moi. Din ce în ce mai tare, din ce în ce mai apăsat, simţea cum explodează. Simţea cum rămâne fără suflare. Respiraţie lângă respiraţie, urlete şi gemete. Patul începu să salte în sus şi în jos, aşternuturile zburau în jurul lor, avea fesele atât de încordate, simţea o căldura imensă cum o copleşeşte. El începu să respire şi mai neregulat. Nu mai rezista mult. Asta o excita şi mai tare. Voia să simtă orgasmul împreună, îşi dorea să o umple cu sperma lui caldă, o întâlnire între două ape la care ea n-ar fi lipsit. Îi puse mâna pe o fesă şi îl trăgea mai tare în ea, într-o ultimă sforţare el acceleră ritmul şi îşi pierdu controlul. Nimic nu mai respecta nimic, era pasiune sub forma ei cea mai brută.
O pătrunse atât de adânc şi rămase în ea, simţind cum sperma o inunda. Îşi simţea pulsaţiile, îşi simţea penisul cum vibrează în ea. Ea tremura incontrolat, respiraţia nu mai avea deloc măsură şi când îl simţi coborât pe spatele ei se sufocă. Sărutările lui, ce îi dezmorţeau spatele, o făceau să tremure şi mai tare, fiecare orgasm era ca un nou început, unul intens, o explozie a pasiunii.
După ce ieşi din ea, se aruncă pe spate în aşternuturi. în clipa următoare ea i se încolăci în jur şi îl umplu cu sărutări. Îşi plimba degete în jurul sfârcurilor lui, printre picături de sudoare. Au tras cearşaful peste ei şi s-au mai privit aşa o vreme. Şi-au unit privirile şi şi-au oglindit dorinţa unul în ochii celuilalt.
Erau într-o mare de soare şi cearşafuri albe, iar camera era plină de parfumul lor. Streaşina era plină de ţurţuri, clari şi strălucitori. Natura îşi măsura timpul în picăturile ce se prelingeau de pe ei. Undeva, departe, pe coşul unei case, ieşea un fum albicios ce umplea pădurea de umbre şi ceaţă... şi totul se pierdea în lumina ce sugruma fulgi mici de zăpadă, ce începură să cadă.
Era Crăciunul.
Sex... la telefon
joi, 17 decembrie 2009
Distanţele astea dintre oameni sunt greu de suportat. Nu m-am trezit eu de dimineaţă s-o spun, o spun atâtea sute de relaţii ce au murit în leagănul depărtărilor şi care, dacă ar fi beneficiat de avantajul apropierii, ar fi însemnat ceva.
Sunt momente în care îţi doreşti lucruri alături de persoana iubită, dar nu se poate. Sunt momente în care tânjesti după o atingere, după o sărutare, după mai mult de atât şi nimic şi nimeni nu poate face nimic pentru tine... Oare? Chiar aşa să fie?
Sunt momente în care îţi doreşti lucruri alături de persoana iubită, dar nu se poate. Sunt momente în care tânjesti după o atingere, după o sărutare, după mai mult de atât şi nimic şi nimeni nu poate face nimic pentru tine... Oare? Chiar aşa să fie?
Frustrări adunate peste frustrări nu fac altceva decât să strice frumuseţea unei relaţii. Sunt atâtea moduri în care poţi face lucrurile să meargă, să pară mult mai uşor de suportat... Îmi aduc aminte prima dată când am fost întrebat ce părere am despre sexul oral, întrebare ce a venit din partea unei femei, cât am fost de oripilat. Minţile închise nu aprobă lucrurile pe care regulile generale le categorizează ca fiind inapropiate. Dacă nu eşti „open minded” în privinţa sexualităţii tale, nu ai decât de pierdut.
Cea mai mare greşeală pe care o fac oamenii este că acceptă părerile altora despre anumite lucruri fără ca măcar să încerce, să-şi poată forma o părere a lor. Din experienţa mea, şi poate şi a unora, am învăţat că nu e bine să crezi în părerile altora, fiecare priveşte lucrurile din perspectiva lui, fiecare are anumite principii şi judecă după anumite valori. Deci, reacţia mea de atunci era într-o oarecare măsură normală, având în vedere că nu-mi cunoşteam limitele, iar cunoştinţele mele erau relativ limitate.
E bine să încerci, măcar o dată, să faci tu, nu alţii, să simţi pe pielea ta, să-ţi formezi singur o părere, iar dacă după, nu poţi accepta sub nicio formă aceste lucruri renunţi, în schimb dacă îţi va plăcea, o să simţi o stare de euforie ştiind că singur ai aflat lucruri, să ştii că ai avut curajul să ieşi din tipare şi să gândeşti afară din cutiuţa ta.
E bine să încerci, măcar o dată, să faci tu, nu alţii, să simţi pe pielea ta, să-ţi formezi singur o părere, iar dacă după, nu poţi accepta sub nicio formă aceste lucruri renunţi, în schimb dacă îţi va plăcea, o să simţi o stare de euforie ştiind că singur ai aflat lucruri, să ştii că ai avut curajul să ieşi din tipare şi să gândeşti afară din cutiuţa ta.
Sexul oral este minunat. Este o alternativă. Este un remediu şi uneori baza de la care pornesc toate. După părerea mea, sexul oral este un fel de clasa întâi, însă pe parcurs devine examenul de absolvire. Este o perioadă în care faci descoperiri, în care descoperi atât femeie cât şi pe tine. Lucru valabil şi în cazul femeilor.
Cunosc femei care ar accepta fără nicio reţinere să facă sex oral, dar care nu ar face sex. Sunt femei care se simt mult mai relaxate făcând asta şi numai asta. La nivel emoţional, sexul oral este o experienţă unică. Îţi dă ocazia să te cunoşti mai bine, îţi dă ocazia să-ţi testezi limitele, îţi dă ocazia să te simti bine cu corpul tău, numai că problema apare atunci când sexul oral nu-ţi este la îndemână. Vrei să faci asta, dar nu cu oricine. Vrei să faci asta cu persoana în care ai cea mai multă încredere şi pe care o iubeşti, mediul în care te simţi cel mai bine şi cel mai relaxat. Ce faci atunci când acea persoană nu este lângă tine? Ce faci atunci când există momente în care nu poţi avea ce-ţi doreşti?
Există masturbarea. Alternativa la alternativă sau... poţi înşela. Asta, îm schimb, nu e o alternativă. E o greşeală. Trust my words.
Te masturbezi de mic. Uneori voluntar, alteori involuntar. Masturbarea este poate la fel de normală ca mâncatul şi dormitul. Masturbarea, şi nu o spun eu, au spus-o alţii înaintea mea, este modul prin care organismul se eliberează de presiunea existenţei, aşa cum îmi place mie s-o numesc, urmat de o senzaţie de bine, care se generalizează.
Însă în clipa în care eşti implicat într-o relatie, masturbarea devine un lucru egoist. Cum aş putea eu să mă masturbez atunci când ea n-o face? Ar fi corect din partea mea? Nu. Sau dacă ea ar face-o, m-aş simţi bine cu asta? Din nou nu.
Cunosc femei care ar accepta fără nicio reţinere să facă sex oral, dar care nu ar face sex. Sunt femei care se simt mult mai relaxate făcând asta şi numai asta. La nivel emoţional, sexul oral este o experienţă unică. Îţi dă ocazia să te cunoşti mai bine, îţi dă ocazia să-ţi testezi limitele, îţi dă ocazia să te simti bine cu corpul tău, numai că problema apare atunci când sexul oral nu-ţi este la îndemână. Vrei să faci asta, dar nu cu oricine. Vrei să faci asta cu persoana în care ai cea mai multă încredere şi pe care o iubeşti, mediul în care te simţi cel mai bine şi cel mai relaxat. Ce faci atunci când acea persoană nu este lângă tine? Ce faci atunci când există momente în care nu poţi avea ce-ţi doreşti?
Există masturbarea. Alternativa la alternativă sau... poţi înşela. Asta, îm schimb, nu e o alternativă. E o greşeală. Trust my words.
Te masturbezi de mic. Uneori voluntar, alteori involuntar. Masturbarea este poate la fel de normală ca mâncatul şi dormitul. Masturbarea, şi nu o spun eu, au spus-o alţii înaintea mea, este modul prin care organismul se eliberează de presiunea existenţei, aşa cum îmi place mie s-o numesc, urmat de o senzaţie de bine, care se generalizează.
Însă în clipa în care eşti implicat într-o relatie, masturbarea devine un lucru egoist. Cum aş putea eu să mă masturbez atunci când ea n-o face? Ar fi corect din partea mea? Nu. Sau dacă ea ar face-o, m-aş simţi bine cu asta? Din nou nu.
Atunci hai să o facem împreună. Cum? E logic că atunci când vom fi împreună nu ne vom masturba, însă atunci când nu suntem de ce să nu o facem? Şi cineva a venit cu ideea asta senzaţională că o poţi face la telefon. O contopire între dorinţa şi senzaţia palpabilă a persoanei iubite ce se află lângă tine, dar nu fizic.
Lucrurile astea de obicei se nasc natural. Este puţin ciudat să vină el sau ea şi să propună asta. De obicei lucrurile se nasc din nimic, pur şi simplu există un moment în care el şi ea îşi doresc acelaşi lucru.
Prima dată este prima dată, începe fără să-ţi dai seama. Vocea care ţi se pare mai senzuală ca niciodată, cuvintele care par toate spuse cu tentă sexuală, atingeri, vise cu ochii deschişi şi, cel mai important ingredient, dorinţa.
Lucrurile astea de obicei se nasc natural. Este puţin ciudat să vină el sau ea şi să propună asta. De obicei lucrurile se nasc din nimic, pur şi simplu există un moment în care el şi ea îşi doresc acelaşi lucru.
Prima dată este prima dată, începe fără să-ţi dai seama. Vocea care ţi se pare mai senzuală ca niciodată, cuvintele care par toate spuse cu tentă sexuală, atingeri, vise cu ochii deschişi şi, cel mai important ingredient, dorinţa.
Uneori ai senzaţia că este lângă tine, mâinile tale devin mâinile ei, atingerile tale devin atingerile ei, o auzi, îi simţi respiraţia sacadată la telefon, gemetele ei ... modul în care îţi vorbeşte... Si lucrurile cresc şi cresc, asa cum creşte şi erecţia ta şi brusc ai o revelaţie. Este mai bine decât să te masturbezi, este mai incitant, este mai frumos, simţi cum te conectezi la nivel emoţional cu ea.
Să creezi cuiva senzaţia că te vrea cu disperare, să naşti în cineva dorinţa atât de intensă încât singurul lucru pe care şi-l doreşte este să intri în ea, să-i produci cuiva un orgasm fără ca măcar să existe vreo atingere, toate astea n-ar fi posibile decât la telefon. Stimularea asta emoţională este atât de intensă sau poate mai intensă ca cea fizică. Cuvintele sunt cheia, un cuvânt greşit şi poţi strica tot. Asta nu înseamnă că dacă vrei s-o faci vreodată trebuie să te stresezi de ceea ce vei spune. Deloc. O să rămâi surprins să vezi cât de natural ies cuvintele din gura ta, o să vezi cât de mult te ajută si ea, o să vezi cum dorinţa te face să spui cu adevărat ce gândeşti. Într-un fel, este o eliberare emoţională, urmată la final de una fizică.
Respiraţia este la fel de excitantă pe cât sunt cuvintele, poate chiar mai mult. La fel cum atunci când faci sex te excită lucrul ăsta, la telefon lucrurile îşi dublează intensitatea, ca şi cum ar fi la urechea ta şi n-ar pleca de acolo niciodată.
Respiraţia este la fel de excitantă pe cât sunt cuvintele, poate chiar mai mult. La fel cum atunci când faci sex te excită lucrul ăsta, la telefon lucrurile îşi dublează intensitatea, ca şi cum ar fi la urechea ta şi n-ar pleca de acolo niciodată.
E bine să te laşi purtat de val, o persoană pudică n-ar face probabil niciodată asta. Trebuie să fii deschis, să priveşti lucrurile atât din punct de vedere practic cât şi emoţional. Lucrurile astea nu fac decât să te apropie de persoana iubită. Unde mai pui că există şi beneficii. Este ca şi cum viata ta ar fi una normală, fără nicio diferenţă de a celorlaţi .Ajungi să-ţi cunoşti partenerul mai bine, ajungi să stii mai bine ce-şi doreşte şi, mai ales, ajungi să te cunoşti pe tine însuţi mai bine, îţi dai seama de ce îţi doreşti şi îţi dai seama ce te excită şi ce nu.
Sexul la telefon este un fel de şcoală a sexualităţii în cuplu, perioadă de cunoaştere şi de aprofundare a cunoştinţelor, perioada de apropiere la nivel emoţional între doi oameni. Nu spune nu oportunităţii, nu fi încuiat, fă-o pentru tine, fă-o pentru ea, fă-o pentru voi. Ştiu că pare ciudat, dar până şi în asta există dragoste, poate mai mult ca orice altceva.
Aşa că, data viitoare, când simţi că poţi merge mai departe, fă-o. Nu sta pe gânduri. O să vezi cum lumea ta se va schimba în bine. Îţi mai aduci aminte ce spuneam? Să nu crezi pe alţii? N-o face. Fă-o singur. Nimeni n-are nevoie de cineva să-i spună da sau nu pentru sex la telefon.
Eu zic da... da... daaaa.
Read more...
Eu zic da... da... daaaa.
Totul dintr-o singură respiraţie
marți, 15 decembrie 2009
Mă trec toate căldurile. Câteodată simt aşa o agitaţie în stomac şi începe să mă doară. N-am aer şi simt cum mă sufoc. Înghit în sec şi îmi aduc aminte că nu e aşa mereu şi încerc să mă liniştesc. Am o senzaţie de claustrofobie câteodată, chiar dacă n-am simţit niciodată asta până acum. Stau într-o cameră 4x4 şi mă învârt într-un cerc imaginar, creat de mine în jurul patului, şi mă uit la lustră, lustra aia nenorocită care a căzut de atâtea ori şi pe care am pus-o de atâtea ori la loc. Viaţa e la fel. De atâtea ori se duce dracu' şi de atâtea ori te ridici şi o iei de la capăt. De ce?
Pentru că uneori viaţa are un sens. Un sens al dracu' de misterios, din moment ce te face mereu să o iei de la capăt. Uneori oboseşti. Oboseşti să te ridici de atâtea ori şi ai vrea să stai acolo, întins pe jos, să numeri asfinţirurile şi răsăriturile, să numeri firele de iarbă ce cresc pe lânga tine şi să cauţi forme in nori albi de pe un cer albastru, nori fără forme. De câteva ori explodezi şi zici că te-ai săturat, ejaculezi verbal cuvinte pe care în mod normal le-ai ţine în tine. O abstinenţă mentală pe care ţi-o impui din n motive.
Te iubesc. Te ador. Te doresc. Vreau să fii a mea şi vreau să fiu numai al tău. Nu sunt vorbe, sunt nişte nenorocite de sentimente pe care un idiot care nu le-a mai cunoscut niciodată nu are cum să le aprecieze de la început. N-a învăţat să cunoască cum n-a învăţat să iubească, pentru că pentru toate a avut nevoie de timp. Nu i-a spus nimeni ce e bine şi ce e rău, a experimentat viaţa ca pe o ţigară fumată prima dată, pe care o fuţi şi o arunci pe jos întreagă. Uneori, oamenii îşi găsesc înţelepciunea în experienţe din viaţă, care îi fac să conştientizeze că timpul nu stă pe loc şi că oportunităţile vin numai o dată. Daca ai pierdut o masă faci foamea, dacă pierzi mai multe o să mori de foame.
Vrei să ştii ce vreau să spun? Vreau să spun că te iubesc cum n-am ştiut să iubesc niciodată şi numai tu m-ai învăţat. Vreau să-ţi spun că mă urăsc cum nu m-am urât niciodată, pentru că tu mi-ai arătat răul din mine. Vreau să-ţi spun că iubesc promisiunile pentru că de când am văzut ce mi-a fost dat să văd am ştiut că de aia li se spun promisiuni, să fie ţinute. Vreau să-ţi spun că am simţit nevoia să mor ca să renasc din nou. Dacă ar exista undeva o piscină imensă, plină cu iertare, m-aş scufunda în ea, acolo unde e cel mai adânc, chiar dacă nu ştiu să înot, doar ca să fiu curat, pentru tine.
Ce e dragostea? Ce sunt sentimentele? Suntem noi, suntem oameni, a căror capacitate de a lua decizii corecte este limitată de voinţa şi caracterul nostru. Îmi caut iertarea printre lacrimi, ale mele şi ale tale, mă urăsc pentru ale tale şi mi le doresc pe ale mele să le înlocuiască. Nu cumpăr suferinţa, vreau să dau gratis fericire. Vreau să trăiesc lângă tine, cu tine, pentru tine, să facem din eu şi tu noi, un noi mare cât cea mai lungă zi de vară, de care să nu ne săturăm niciodată şi pe care să ne-o dorim mereu şi mereu.
Vorbeşte inima nu mintea, vorbesc sentimentele nu cuvintele, îmi cer iertare ţie, femeie... Femeia fără de care eu nu m-aş mai numi bărbat, femeia fără de care viaţa, lumea, fericirea mi-ar fi eterne mistere.
Pun punct vieţii mele şi renunţ la trecut aşa cum mă dezbrac de o haină veche şi împuţita care m-a ferit de ploaie atâţia ani, dar acum e soare. Mă dezbrac şi merg pe stradă în pielea goală şi las soarele să-mi schimbe nuanţa pielii, să mă bronzez şi s-o dau jos aşa cum face şarpele, după care o să mă scald într-un râu de speranţă cu apa limpede şi rece şi când o să ies de acolo ştii ce o să fac?
O să ies şi, în genunchi, în faţa ta, o să mă uit la tine şi o să-ţi spun: Iubirea schimbă oameni, tu m-ai schimbat pe mine, iubirea nu părăseşte sufletul niciodată, nu mă părăsi nici tu pe mine...
Read more...
Ultima dată singur
vineri, 11 decembrie 2009
O combinaţie între Hi5, "loveşte-mă, Doamne, cu ceva în cap" şi "I really dont give a fuck"... Mai mult de atât era prea mult.
Jumătatea mea bună ascunsă bine de jumătatea mea rea... Niciodată n-au fost împreună în aceeaşi poză.
Fii bun, dar fereşte-te să creadă lumea că poţi fi numai bun.
Cu un aer de superioritate rece, privesc lumea de sus şi mă uit la cioturi îngheţate de oameni lipsiţi de caracter. Cândva am fost şi eu aşa, dar ea m-a ridicat la căldură.
Ai ochi frumosi. Ştiu cât de sinceri sunt... Nici că te puteai înşela mai mult. Asta era înainte, acum sunt curaţi ca lacrima.
Cuvintele care pleacă de aici ajung atât de departe şi nu se mai întorc niciodată înapoi...
Nu privi niciodată în ochi, ochii care se ascund de lumină sunt pătaţi de culori moarte care te sperie.
Întoarce obrazul o dată, întoarce-l şi a doua oară, dar las-o dracu'... De câte ori?
Uneori, când pierzi... de fapt câştigi.
Nu ştie nimeni cât de greu e să zâmbeşti, dar ştie cineva ce bine te simţi după ce o faci?
Nu uita că tot ce este bun vine de sus, dar... cele mai frumoase mere sunt mâncate de cei mai obraznici porci.
Am zis ce aveam de zis şi am plecat. Nu m-am uitat înapoi şi n-am văzut ce-am lăsat în urmă, dar văd în faţa mea ce mă aşteaptă. Şi e bine.Read more...
Boabe de cafea
joi, 10 decembrie 2009
Ziua 1
M-am dus la baie. Când am trecut prin dreptul uşii de la toaleta femeilor nu se auzea nimic. Am terminat repede, nu prea îmi place să pierd timpul acolo. Odată, un coleg de la un etaj superior, cam ciudăţel de felul lui, se holba la jucăria mea. Când a observant că l-am surprins s-a fâsticit şi a zburat pe uşa de ieşire. Atunci am rămas surprins, acum mă amuz şi mă gândesc de ce s-o fi holbat la mine. Nu sunt genul care să-şi pună probleme existenţiale : O fi prea mică? O fi bună? O fi mare? Nu-mi pasă. Până acum nu mi s-a plans nimeni, iar eu, în ignoranţa mea, n-am încercat niciodată să aflu dacă erau sincere sau nu. Pur şi simplu nu-mi pierd vremea cu aşa ceva.
M-am spălat pe mâini, bineînţeles uscătorul nu mergea, n-a mers niciodată de când sunt angajat eu aici. Am ieşit pe uşă, după câţiva paşi am auzit pe cineva plângând. Se auzea din toaleta femeilor. Curios, am deschis uşa uşor cu cotul şi am tras cu ochiul. Cea mai frumoasă brunetă pe care o văzusem în viaţa mea stătea şi plângea în faţa oglinzii. Ce pierdere...
Mi-am făcut simţită prezenţa când am trântit uşa după ce intrasem. Am pus privirea aia a mea nedumerită şi am întrebat dacă aia este baia bărbaţilor. Tipa s-a oprit din plâns, s-a uitat la mine cu o privire plină de ură şi mi-a zis pe un ton ironic:
- Baia porcilor este alături.
Am rămas cu gura căscată, în fond nu făcusem altceva decât să intru în baie, încă nu îi făcusem avansuri. Hotărât , nu aveam de gând să mă las bătut aşa uşor. M-am făcut că n-am auzit remarca ei şi, grijuliu cum sunt, am întrebat-o ce a păţit. Ura din ochii ei brusc crescuse şi începusem să am îndoieli dacă să mai stau sau să o rup la fugă. Din experienţa mea, o femeie cu lacrimi în ochi şi cu privirea aia de taur furios, nu e semn bun. Ar fi în stare de orice, iar lacrimile care acum o făceau să pară atât de neajutorată se puteau transforma foarte uşor în strigăte de luptă. Femeiele când sunt nervoase trebuie ocolite cu maximă prudenţă.
- Baia porcilor este alături.
Am rămas cu gura căscată, în fond nu făcusem altceva decât să intru în baie, încă nu îi făcusem avansuri. Hotărât , nu aveam de gând să mă las bătut aşa uşor. M-am făcut că n-am auzit remarca ei şi, grijuliu cum sunt, am întrebat-o ce a păţit. Ura din ochii ei brusc crescuse şi începusem să am îndoieli dacă să mai stau sau să o rup la fugă. Din experienţa mea, o femeie cu lacrimi în ochi şi cu privirea aia de taur furios, nu e semn bun. Ar fi în stare de orice, iar lacrimile care acum o făceau să pară atât de neajutorată se puteau transforma foarte uşor în strigăte de luptă. Femeiele când sunt nervoase trebuie ocolite cu maximă prudenţă.
Mi-a zis că nu e treaba mea şi că nu simte nevoia să i se destăinuie unui strain. S-a uitat în oglindă, s-a aranjat puţin şi s-a apropiat de uşă. A pus mâna pe clanţă şi a deschis-o. Eu o priveam şi stăteam ca un idiot lângă ea, fără să spun nimic. Uşa s-a închis şi eu priveam nedumerit în jurul meu. Stăteam singur în baia femeilor. N-aş fi vrut să fiu găsit acolo. Trebuia să ies.
Am ieşit şi tipa era în faţa liftului, eu am luat-o în direcţia opusă. După câţiva paşi o aud spunându-mi:
- Chiar voiai să ştii ce am păţit?
M-am oprit, am privit-o sincer în ochi şi i-am spus:
- Da.
Ea m-a privit, mi-a zâmbit şi în timp ce intra în lift mi-a aruncat un:
- Sigur că da...
Ce ciudate sunt femeile.
Ziua a 2-a
Sunt sătul de muncă, abia aştept weekendul. Azi e vineri, câteva ore şi scap din puşcăria asta de sticlă. Azi, în drum spre lucru, mă gândeam la bruneta mea de ieri. E 4.20. Ce-ar fi să plec azi mai devreme? Mă îmbrac, îmi iau geanta şi, când toată lumea părea ocupată, am şters-o. Sunt în faţa liftului. Doamne, de-ar veni odată. Gata, sunt în lift. A început weekendul.
Am ieşit şi tipa era în faţa liftului, eu am luat-o în direcţia opusă. După câţiva paşi o aud spunându-mi:
- Chiar voiai să ştii ce am păţit?
M-am oprit, am privit-o sincer în ochi şi i-am spus:
- Da.
Ea m-a privit, mi-a zâmbit şi în timp ce intra în lift mi-a aruncat un:
- Sigur că da...
Ce ciudate sunt femeile.
Ziua a 2-a
Sunt sătul de muncă, abia aştept weekendul. Azi e vineri, câteva ore şi scap din puşcăria asta de sticlă. Azi, în drum spre lucru, mă gândeam la bruneta mea de ieri. E 4.20. Ce-ar fi să plec azi mai devreme? Mă îmbrac, îmi iau geanta şi, când toată lumea părea ocupată, am şters-o. Sunt în faţa liftului. Doamne, de-ar veni odată. Gata, sunt în lift. A început weekendul.
În faţa clădirii mă împiedic de o bordură. S-au dus dracu’ pantofii mei, abia îi luasem. Înjur de mama focului şi îmi văd de durerea mea, când aud pe cineva în spatele meu spunând:
- Ooo... Uite-l şi pe cavalerul meu în armură... şi râde.
Îmi întorc privirea, era bruneta. Se amuza copios de suferinţa mea şi ironia era ca la ea acasă.
- Ce face domnul meu, este îndrăgostit? Dă cu pantofii în borduri?
Zâmbesc forţat şi îi spun un Bună printre dinţi. Cred că n-am încercat deloc să ascund enervarea mea, că o văd ştergându-şi zâmbetul ăla ironic de pe faţă. Se uită la mine şi zice:
- Vrei să bem ceva?
- Da , îi spun, ştii tu vreun loc?
- Ştiu un bar aici, aproape, n-o să te coste mult să-mi faci cinste cu un pahar...
Deja mă enerva. Ajungem, luăm o sticlă de vin şi ne aşezăm la o masă într-un colţ aproape de bar. Eu, direct, o întreb ce păţise ieri. La început, cu neîncredere, îmi aruncă o privire ciudată, după care îmi zice că n-are ce pierde. Aflu că avea 19 ani, abia o părăsise iubitul. Erau împreună de 4 ani şi el o părăsise pentru alta mai în vârstă. Îmi spun în gând, în timp ce sorb cu sete din paharul de vin roşu, că e o pradă uşoară... Şi ea povesteşte şi povesteşte, iar eu ascult... sau nu. Nu prea pot ţine pasul cu avalanşa ei de cuvinte, oare la fel o fi şi în pat?
Prima sticlă de vin se duce repede. O întreb dacă se grăbeşte, îmi spune nu şi mai comandăm una. Uşor, uşor devenim apropiaţi. Poate din cauza mea, poate vinul, cert e că se făcuse 9 şi noi eram la aceeaşi masă de 4 ore, la a 3-a sticlă de vin. Simţeam cum mă luau căldurile, parţial din cauza vinului, parţial din cauza decolteului ei, acum nu mai stătea în faţa mea. Eram amândoi pe o canapea de parcă ne cunoşteam de o viaţă.
Multe vorbe, multe gânduri, multe... Toate mi-au trecut pe lângă ureche la fel de repede cum au venit. Începusem să mă gândesc la ea goală. Era a patra sticlă de vin, mă mir că am rezistat atât. Mă uitam în ochii ei şi încercam să-i semnalizez că dacă eu n-o s-o duc acasă, ceva-ul ăla al meu din pantaloni sigur vrea s-o conducă .
Noaptea 1
Mă uit la ceas, era 11. O întreb dacă vrea să mergem şi ea, directă, îmi spune dacă la mine sau la ea. La mine nu era recomandat, nu fiindcă stăteam în celălalt capăt al oraşului, dar nu eram tocmai cel mai ordonat individ. La tine, îi spun şi plecăm. Pe drum, în taxi, se lipeşte de mine. Ori am devenit eu mai sensibil, ori sânii ei stau lipiţi de mine. Cred că sunt beat.
Coborâm în faţa unui bloc nou, mă ia de braţ şi urcăm. În lift, mă săruta şi îmi spune că am ochi frumoşi. Deja mă simt aproape...
Apartamentul ei e drăguţ. Un apartament cu două camere, micuţ, dar cochet, nu foarte tare luminat, o lumină difuză, un semnal bun pentru o noapte în doi. Mă întreabă dacă mai vreau să beau ceva. Politicos, nu o refuz. Deschide o sticlă de vin şi toarnă în două pahare. Înainte să mi-l întindă, linge buza paharului şi cu o privire plină de perversitate îmi spune că vinul e dulce.
Iau un pahar şi mă aşez pe canapea. Ea bea tot paharul şi se aşază în faţa mea. Se apleacă şi îmi şopteste la ureche:
- Mă duc să mă îmbrac în ceva mai comod, când o să te strig nu întarzia. O să-ţi pară rău.
Îi zâmbesc şi o văd cum dispare după o uşă de sticlă mată, prin care lumina pare lipsită de culoare. Trec minutele, trec clipele, se duce şi vinul din paharul meu. Mă întreb dacă o zi care a fost de rahat se poate termina bine. Poate că da. Poate că secretul stă în paharul ăsta de vin roşu. Poate că am devenit prea filosof când n-ar trebui. Poate că sunt beat... Poate că gândesc prea mult, având în vedere că sunt în apartamentul unei tipe super sexy care vrea să o fut.
O aud cum mă strigă. Mă ridic şi deschid uşa uşor. Un pat mare în centru şi o veioză portocalie într-un colţ. Ea este întinsă în pat, goală, cu picioarele desfăcute. O privesc şi singurul lucru care îmi vine în minte să-l spun este:
- Atât de comod?
Ea mă priveşte şi îmi spune:
Noaptea 1
Mă uit la ceas, era 11. O întreb dacă vrea să mergem şi ea, directă, îmi spune dacă la mine sau la ea. La mine nu era recomandat, nu fiindcă stăteam în celălalt capăt al oraşului, dar nu eram tocmai cel mai ordonat individ. La tine, îi spun şi plecăm. Pe drum, în taxi, se lipeşte de mine. Ori am devenit eu mai sensibil, ori sânii ei stau lipiţi de mine. Cred că sunt beat.
Coborâm în faţa unui bloc nou, mă ia de braţ şi urcăm. În lift, mă săruta şi îmi spune că am ochi frumoşi. Deja mă simt aproape...
Apartamentul ei e drăguţ. Un apartament cu două camere, micuţ, dar cochet, nu foarte tare luminat, o lumină difuză, un semnal bun pentru o noapte în doi. Mă întreabă dacă mai vreau să beau ceva. Politicos, nu o refuz. Deschide o sticlă de vin şi toarnă în două pahare. Înainte să mi-l întindă, linge buza paharului şi cu o privire plină de perversitate îmi spune că vinul e dulce.
Iau un pahar şi mă aşez pe canapea. Ea bea tot paharul şi se aşază în faţa mea. Se apleacă şi îmi şopteste la ureche:
- Mă duc să mă îmbrac în ceva mai comod, când o să te strig nu întarzia. O să-ţi pară rău.
Îi zâmbesc şi o văd cum dispare după o uşă de sticlă mată, prin care lumina pare lipsită de culoare. Trec minutele, trec clipele, se duce şi vinul din paharul meu. Mă întreb dacă o zi care a fost de rahat se poate termina bine. Poate că da. Poate că secretul stă în paharul ăsta de vin roşu. Poate că am devenit prea filosof când n-ar trebui. Poate că sunt beat... Poate că gândesc prea mult, având în vedere că sunt în apartamentul unei tipe super sexy care vrea să o fut.
O aud cum mă strigă. Mă ridic şi deschid uşa uşor. Un pat mare în centru şi o veioză portocalie într-un colţ. Ea este întinsă în pat, goală, cu picioarele desfăcute. O privesc şi singurul lucru care îmi vine în minte să-l spun este:
- Atât de comod?
Ea mă priveşte şi îmi spune:
- Vreau să mi-o lingi şi vreau să mi-o lingi bine şi dacă ştii ce vreau şi dacă ştii ce vrei, ar fi bine să începi să-mi faci pe plac.
- Dă-ţi drumu in mine, ştiu că asta vrei... Ce mai aştepţi, ia-mă... Umple-mă cu sperma ta...
Era picătura care umpluse paharul. Cu ultimele picături de energie am început s-o pătrund cu o disperare în care mă regăsisem şi am explodat. Am simţit cum mă eliberez şi cum mă umplu de căldura. Un geamăt scurt şi din partea ei şi extenuat m-am prăbuşit pe ea fără să ies...
Am vrut să mă ridic şi să mă dau la o parte, dar m-a oprit. Mi-a zis că mă mai vrea în ea. Am rămas aşa, în timp ce respiraţia mea se lupta cu respiraţia ei. Sânii ei se împotriveau pieptului meu. Avea sfârcurile tari şi fierbinţi. Şi în încleştarea aceea mă ţinea strâns şi eu o apăsam cu putere. Am rămas aşa câteva minute, după care simţind-o că îmi dă drumu m-am întins lângă ea. Stăteam amândoi întinşi, goi, printre aşternuturile aruncate în pat şi nu scoteam niciun cuvânt. Doar respiraţiile noastre se mai auzeau. Şi-a pus capul pe pieptul meu şi am stat aşa o vreme uitându-mă în tavan. Nu ştiam ce să spun. Nu voiam să spun nimic.
Tăcerea asta era, într-un fel, mai bună decât orice am fi putut spune noi. Nu aveam nevoie nici eu şi nici ea de laude sau de cuvinte care ar fi putut să strice momentul. Ştiam amândoi cât de bine fusese. Şi-a pus braţul stând pe pieptul meu, piciorul stâng peste picioarele mele şi capul pe umăr. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc a fost sărutarea pe care am primit-o pe piept.
Ziua a 3-a
Când m-am trezit de dimineaţă mă aştepta cu cafea. Era la bucătărie, îmbrăcată numai în cămaşa mea, eu pusesem cearşaful pe mine şi părea o togă romană. I-am spus bună dimineaţa şi ea mi-a întins ceaşca de cafea. Aveam o durere de cap fenomenală. Cafeaua asta o să-mi facă bine. I-am mulţumit şi mi-a zâmbit.
Am întrebat-o dacă are treabă, dacă vrea să plec. Mi-a spus că vrea să mă roage ceva, dacă pot să mai rămân la ea. Avea în ochi o privire ce nu putea fi refuzată.
Ne-am aşezat amândoi faţă în faţă la masa din bucătărie, cu aburii cafelei ca o perdea despărţitoare printre care numai ochii noştri se întâlneau, privire în privire, fără cuvinte. Tăcere... Iar ea se juca cu nişte boabe de cafea pe o coală de hârtie.
M-am aplecat să iau linguriţa pe care o scăpasem jos şi când m-am ridicat în faţa mea coala, iar pe coală boabele alea maronii de cafea, care spuneau: Te vreau.
Deci asta făcuse ea... Boabele de cafea erau limbajul nostru... Tăcerea şi dorinţa... Aroma de cafea... Te vreau.
Mă apropii şi când mă aplec peste pat îmi spune:
- Nu, nu aşa. Dezbracă-te.
Mă conformez. Nu mai făcusem sex de 2 luni, se putea spune că eram disperat, iar puştoaica asta părea atât de stăpână pe situaţie încât simţeam nevoia să-i arăt cine controlează lucrurile. Nici nu ştiu când am dat hainele jos, nici măcar în armată nu mă dezbrăcam aşa repede. Când ajung lângă ea, îmi aruncă o privire lungă şi cu un zâmbet lung îmi zice:
- Ce băiat mare avem aici...
Eram atât de ameţiţi amândoi şi totuşi vedeam lucrurile atât de clar. Acum îţeleg de ce se holba tipul ăla la mine în baie.
Mirosea a levănţică, mirosea bine şi nici măcar nu ajunsesem între picioarele ei. Avea nişte picioare lungi şi nişte coapse ferme, şoldurile senzuale şi chiar dacă lumina era slabă, când am văzut-o am simţit cum tot sângele mi se duce în penis. Îi sărutam coapsele, ardea. Ardeam şi eu, doar că eu mai aveam de aşteptat. Îmi lipisem buzele de buzele ei şi încercam să-i sting focul. Erau moi şi catifelate, avea un parfum teribil de excitant. O simţeam cum se unduieşte în ritmul mişcărilor mele. O lingeam şi o lingeam bine. Strânsese aşternuturile între degete şi gemea tare. Îmi pusese picioarele pe umeri şi o simţeam cum îşi încorda muşchii şi cum îşi încleşta degetele de la picioare.
Când i-am înfipt limba în pizdă a rămas fără aer. Era aşa fierbinte înăuntru şi atât de ud... Avea un gust dulce de scorţişoară. Intram şi ieşeam repede, iar ea îşi împingea întreg corpul spre mine, mă sufoca şi uneori ridicam privirea să o văd cum se zbate. Îşi muşca buzele, iar atunci când nu mai putea, închidea ochii. În rest, mă privea obsesiv şi parcă din priviri îmi spunea următorul pas.
Gemetele ei au devenit urlete de plăcere, mişcările ei s-au transformat în spasme musculare, începuse să tremure şi mă excita fantastic. Aş fi vrut să sar pe ea şi s-o iau atunci, s-o domin şi să îi rup pizda în două, să mă simtă adânc în ea. N-au mai trecut două secunde şi am auzit-o spunându-mi:
- Îmi vine, îmi vine... Nu te opri.
Ambiţionat de vorbele ei, am pătruns-o cu limba mea mai intens şi mai adânc. Îmi simţeam buzele cum se plesnesc de buzele ei, iar cu degetele îi frecam clitorisul, gata să explodeze, în toate direcţiile.
Când şi-a dat drumu m-a respins. Şi-a strâns tare picioarele şi într-o zvârcolire puternică respira sacadat. S-a întors pe burtă, m-am aplecat peste ea şi îi sărutam fesele. Avea nişte fese ferme şi nişte şolduri fenomenale. Priveam strălucirea spatelui ei, care parcă cerea disperat sărutări. M-am suit uşor peaste ea, fără s-o strivesc, sprijinit în mâini, aveam corpul încordat şi arcuit peste corpul ei. Am început s-o sărut pe ceafă, apoi am urcat uşor spre lobul urechii şi i-am spus:
- Acum este rândul meu.
Cu mâna dreaptă îmi plimbam degetele pe spatele ei şi îi miroseam parfumul. I se făcuse pielea ca de găină după primele atingeri. În urma degetelor mele rămâneau urme roşiatice. După ce i-am explorat spatele cu degetele, am sărutat-o pe fese şi cu limba am început să fac cerculeţe, din ce în ce mai mari, urcând pe şira spinării şi coborând cu sărutări pe urmeri şi pe braţe. Aveam penisul între fesele ei. Tare, viguros, ardea. Voiam atât de tare în ea şi după mişcările ei lascive înainte şi înapoi şi ea voia la fel.
Mi-am frecat-o de fesele ei de câteva ori, coborând uşor până capul meu i-a atins pizda. Atunci a tresărit. Îi împingeam uşor buzele cu capul meu roşu şi i le despicam uşor, mişcându-mi penisul în sus şi în jos. Am simţit mâna ei pe fese cum mă împingea, atunci am pătruns-o. Era aşa udă, intrasem uşor şi simţeam pielea cum aluneca pe piele. Am intrat tot în ea şi pentru o secundă i s-a oprit respiraţia, apoi am ieşit uşor şi am intrat din nou şi iar am ieşit şi iar am intrat, un balet al sexualităţii, un dans al dorinţei şi al extazului.
Îi simţeam fesele cu abdomenul în timp ce intram în ea, patul se lăsa sub noi şi sub greutatea împingerii mele. Am mărit ritmul şi forţa bătăii, simţeam cum zgomotul produs de corpurile noastre în atingere devenea din ce în ce mai intens, o sonoritate care mă excita la maxim. Simţeam cum pielea ei îmi presa capul când ieşeam şi intram, o simţeam cum se împingea cu putere în mine. M-am aşezat în genunchi şi am tras-o de şolduri spre mine fără să ies din ea şi am continuat. Spatele ei avea o curbură adâncă, iar eu îmi plimbam degetele de sus în jos, coborând şi urcând acea curbură care parcă nu se mai termina. Am apucat-o strâns de şolduri şi am tras-o spre mine din ce în ce mai tare. Mă plimbam cu degetele printre fesele ei, atingându-i uşor anusul, o excita. S-a ridicat şi ea în genunchi şi şi-a lipit spatele de pieptul meu. O ţineam strâns de sâni în timp ce o ridicam centimetru cu centimetru, pătrundere după pătrundere. Ea îşi pusese mâinile peste ale mele şi parcă îmi coordona mişcările. Apoi şi-a coborât o mână jos şi a început să-şi frece clitorisul.
Începuse să ia din nou controlul şi nu-mi plăcea.
Am trântit-o pe spate în pat şi m-am suit peste ea, am pătruns-o, iar ea s-a încolăcit în jurul meu. Îi simţeam respiraţia fierbinte pe umăr, îi sărutam lobul urechii şi o muşcam. Ea îşi înfipsese buzele în umărul meu şi cu unghiile îmi brăzda spatele. Ustura, dar era excitant. Ieşeam din ea foarte puţin, dar intram cu putere. Gemea lângă urechea mea şi gândurile începuseră să mi-o ia razna. Respiram greu, nu mă puteam controla, simţeam cum îmi explodează în ea. Au urmat câteva secunde care au părut minute. Am auzit-o când mi-a şoptit la ureche:- Nu, nu aşa. Dezbracă-te.
Mă conformez. Nu mai făcusem sex de 2 luni, se putea spune că eram disperat, iar puştoaica asta părea atât de stăpână pe situaţie încât simţeam nevoia să-i arăt cine controlează lucrurile. Nici nu ştiu când am dat hainele jos, nici măcar în armată nu mă dezbrăcam aşa repede. Când ajung lângă ea, îmi aruncă o privire lungă şi cu un zâmbet lung îmi zice:
- Ce băiat mare avem aici...
Eram atât de ameţiţi amândoi şi totuşi vedeam lucrurile atât de clar. Acum îţeleg de ce se holba tipul ăla la mine în baie.
Mirosea a levănţică, mirosea bine şi nici măcar nu ajunsesem între picioarele ei. Avea nişte picioare lungi şi nişte coapse ferme, şoldurile senzuale şi chiar dacă lumina era slabă, când am văzut-o am simţit cum tot sângele mi se duce în penis. Îi sărutam coapsele, ardea. Ardeam şi eu, doar că eu mai aveam de aşteptat. Îmi lipisem buzele de buzele ei şi încercam să-i sting focul. Erau moi şi catifelate, avea un parfum teribil de excitant. O simţeam cum se unduieşte în ritmul mişcărilor mele. O lingeam şi o lingeam bine. Strânsese aşternuturile între degete şi gemea tare. Îmi pusese picioarele pe umeri şi o simţeam cum îşi încorda muşchii şi cum îşi încleşta degetele de la picioare.
Când i-am înfipt limba în pizdă a rămas fără aer. Era aşa fierbinte înăuntru şi atât de ud... Avea un gust dulce de scorţişoară. Intram şi ieşeam repede, iar ea îşi împingea întreg corpul spre mine, mă sufoca şi uneori ridicam privirea să o văd cum se zbate. Îşi muşca buzele, iar atunci când nu mai putea, închidea ochii. În rest, mă privea obsesiv şi parcă din priviri îmi spunea următorul pas.
Gemetele ei au devenit urlete de plăcere, mişcările ei s-au transformat în spasme musculare, începuse să tremure şi mă excita fantastic. Aş fi vrut să sar pe ea şi s-o iau atunci, s-o domin şi să îi rup pizda în două, să mă simtă adânc în ea. N-au mai trecut două secunde şi am auzit-o spunându-mi:
- Îmi vine, îmi vine... Nu te opri.
Ambiţionat de vorbele ei, am pătruns-o cu limba mea mai intens şi mai adânc. Îmi simţeam buzele cum se plesnesc de buzele ei, iar cu degetele îi frecam clitorisul, gata să explodeze, în toate direcţiile.
Când şi-a dat drumu m-a respins. Şi-a strâns tare picioarele şi într-o zvârcolire puternică respira sacadat. S-a întors pe burtă, m-am aplecat peste ea şi îi sărutam fesele. Avea nişte fese ferme şi nişte şolduri fenomenale. Priveam strălucirea spatelui ei, care parcă cerea disperat sărutări. M-am suit uşor peaste ea, fără s-o strivesc, sprijinit în mâini, aveam corpul încordat şi arcuit peste corpul ei. Am început s-o sărut pe ceafă, apoi am urcat uşor spre lobul urechii şi i-am spus:
- Acum este rândul meu.
Cu mâna dreaptă îmi plimbam degetele pe spatele ei şi îi miroseam parfumul. I se făcuse pielea ca de găină după primele atingeri. În urma degetelor mele rămâneau urme roşiatice. După ce i-am explorat spatele cu degetele, am sărutat-o pe fese şi cu limba am început să fac cerculeţe, din ce în ce mai mari, urcând pe şira spinării şi coborând cu sărutări pe urmeri şi pe braţe. Aveam penisul între fesele ei. Tare, viguros, ardea. Voiam atât de tare în ea şi după mişcările ei lascive înainte şi înapoi şi ea voia la fel.
Mi-am frecat-o de fesele ei de câteva ori, coborând uşor până capul meu i-a atins pizda. Atunci a tresărit. Îi împingeam uşor buzele cu capul meu roşu şi i le despicam uşor, mişcându-mi penisul în sus şi în jos. Am simţit mâna ei pe fese cum mă împingea, atunci am pătruns-o. Era aşa udă, intrasem uşor şi simţeam pielea cum aluneca pe piele. Am intrat tot în ea şi pentru o secundă i s-a oprit respiraţia, apoi am ieşit uşor şi am intrat din nou şi iar am ieşit şi iar am intrat, un balet al sexualităţii, un dans al dorinţei şi al extazului.
Îi simţeam fesele cu abdomenul în timp ce intram în ea, patul se lăsa sub noi şi sub greutatea împingerii mele. Am mărit ritmul şi forţa bătăii, simţeam cum zgomotul produs de corpurile noastre în atingere devenea din ce în ce mai intens, o sonoritate care mă excita la maxim. Simţeam cum pielea ei îmi presa capul când ieşeam şi intram, o simţeam cum se împingea cu putere în mine. M-am aşezat în genunchi şi am tras-o de şolduri spre mine fără să ies din ea şi am continuat. Spatele ei avea o curbură adâncă, iar eu îmi plimbam degetele de sus în jos, coborând şi urcând acea curbură care parcă nu se mai termina. Am apucat-o strâns de şolduri şi am tras-o spre mine din ce în ce mai tare. Mă plimbam cu degetele printre fesele ei, atingându-i uşor anusul, o excita. S-a ridicat şi ea în genunchi şi şi-a lipit spatele de pieptul meu. O ţineam strâns de sâni în timp ce o ridicam centimetru cu centimetru, pătrundere după pătrundere. Ea îşi pusese mâinile peste ale mele şi parcă îmi coordona mişcările. Apoi şi-a coborât o mână jos şi a început să-şi frece clitorisul.
Începuse să ia din nou controlul şi nu-mi plăcea.
- Dă-ţi drumu in mine, ştiu că asta vrei... Ce mai aştepţi, ia-mă... Umple-mă cu sperma ta...
Era picătura care umpluse paharul. Cu ultimele picături de energie am început s-o pătrund cu o disperare în care mă regăsisem şi am explodat. Am simţit cum mă eliberez şi cum mă umplu de căldura. Un geamăt scurt şi din partea ei şi extenuat m-am prăbuşit pe ea fără să ies...
Am vrut să mă ridic şi să mă dau la o parte, dar m-a oprit. Mi-a zis că mă mai vrea în ea. Am rămas aşa, în timp ce respiraţia mea se lupta cu respiraţia ei. Sânii ei se împotriveau pieptului meu. Avea sfârcurile tari şi fierbinţi. Şi în încleştarea aceea mă ţinea strâns şi eu o apăsam cu putere. Am rămas aşa câteva minute, după care simţind-o că îmi dă drumu m-am întins lângă ea. Stăteam amândoi întinşi, goi, printre aşternuturile aruncate în pat şi nu scoteam niciun cuvânt. Doar respiraţiile noastre se mai auzeau. Şi-a pus capul pe pieptul meu şi am stat aşa o vreme uitându-mă în tavan. Nu ştiam ce să spun. Nu voiam să spun nimic.
Tăcerea asta era, într-un fel, mai bună decât orice am fi putut spune noi. Nu aveam nevoie nici eu şi nici ea de laude sau de cuvinte care ar fi putut să strice momentul. Ştiam amândoi cât de bine fusese. Şi-a pus braţul stând pe pieptul meu, piciorul stâng peste picioarele mele şi capul pe umăr. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc a fost sărutarea pe care am primit-o pe piept.
Ziua a 3-a
Când m-am trezit de dimineaţă mă aştepta cu cafea. Era la bucătărie, îmbrăcată numai în cămaşa mea, eu pusesem cearşaful pe mine şi părea o togă romană. I-am spus bună dimineaţa şi ea mi-a întins ceaşca de cafea. Aveam o durere de cap fenomenală. Cafeaua asta o să-mi facă bine. I-am mulţumit şi mi-a zâmbit.
Am întrebat-o dacă are treabă, dacă vrea să plec. Mi-a spus că vrea să mă roage ceva, dacă pot să mai rămân la ea. Avea în ochi o privire ce nu putea fi refuzată.
Ne-am aşezat amândoi faţă în faţă la masa din bucătărie, cu aburii cafelei ca o perdea despărţitoare printre care numai ochii noştri se întâlneau, privire în privire, fără cuvinte. Tăcere... Iar ea se juca cu nişte boabe de cafea pe o coală de hârtie.
M-am aplecat să iau linguriţa pe care o scăpasem jos şi când m-am ridicat în faţa mea coala, iar pe coală boabele alea maronii de cafea, care spuneau: Te vreau.
Deci asta făcuse ea... Boabele de cafea erau limbajul nostru... Tăcerea şi dorinţa... Aroma de cafea... Te vreau.
Lămâie, sex şi... apă caldă
marți, 8 decembrie 2009
Era o după-amiază rece. În toată casa era rece, de la baie şi până în bucătărie, în dormitor şi chiar şi în sufragerie, unde de obicei era foarte cald. El era acasă de câteva ore, ea încă se lăsa aşteptată, promisese să se întoarcă înainte de 4. În dormitor, rătăcit între aşternuturi roz, preferatele ei, el stătea aproape gol, întins pe perna moale, într-un somn stins de liniştea rece a apartamentului. După mişcările şi după agitaţia pe care o afişa, probabil o visa pe ea, încă un vis erotic, unul din multele pe care le avea.
Undeva în bucătărie, un televizor uitat deschis turuia fără conţinut nişte ştiri şterse care n-ar fi putut trezi niciodată atenţia cuiva. Se auziră cheile în uşă, apoi tocuri pe gresia din hol, apoi linişte. Dispăruse şi sunetul acela enervant al televizorului, era o linişte calmă,liniştea dinaintea furtunii. I se păru suspect, se ridică din pat alene şi cuprins de cea mai adâncă remuşcare că părăsea patul ăla cald, aşternuturile alea pline de parfumul ei, aşternuturi care îi provocau acele vise...
Îmbrăcat sumar,doar în nişte boxeri albi, porni desculţ spre bucătărie. Pe hol se privi în oglindă şi îşi spuse cu o ocheadă că era una din zilele lui bune. O auzi fluierând în bucătărie, fredona melodia ei preferată, melodie cu care obişnuia să-l trezească în miez de noapte, atunci când voia să-i spună ceva, tandru, original, lipsit de etichetă.
Apărând de după colţ, desculţ, subtil şi lipsit de amprentă sonoră, nu-şi trădă prezenţa decât atunci când buzele îi atinseră pielea fină a gâtului, inundată de parfumul ei obsedant, iar cuvintele şoptite în taină lângă lobul urechii, o făcură să tresară:
- Ce faci, iubito? Te-ai întors? Te aşteptam... am un dor nebun de tine în pantaloni.
O simţi cum tresare atunci când îi sărută şi lobul urechii şi chiar dacă nu avea nici o reacţie ştia că îl auzise. Se întoarse spre el, cu mainile sprijinite de blatul rece de marmură şi se uită la el. Îşi aştepta sărutul, îşi aştepta invitaţia la dans. El puse mâinile peste ale ei, tandru, uşor, fără s-o rănească,într-o încleştare care făcea ca orice mişcare a ei să fie interzisă, orice refuz să fie uitat, orice tentativă de evadare un simplu vis...
Se lipi cu pieptul gol de cămaşa ei cu nasturi gată să sară, îi vedea pieptul cum împingea în textura fină a cămăşii, schimbându-i forma şi nuanţa. O sărută uşor, muşcând din buzele fierbinţi ce sfârâiau sub buzele lui umede. Simţindu-se stăpân peste locuri de mult ştiute, coborî sărutare după sărutare pe gât, uşor, într-un ritm ştiut numai de el, fără să se grăbească, fără să piardă nici măcar un centimetru din pielea ei fină şi caldă, iar de pe gât coborî uşor până în paradisul senzualităţii, raiul aromelor şi al terminaţiilor nervoase ale unei femei...
Simţea cum o lăsa fără respiraţie, simţea bătăile inimii cum îi plesneau buzele în drumul sărutărilor ce coborau pe sânii ei albi ca laptele. Îşi ridică uşor privirea şi o căută pe a ei. Se apropie cu buzele de buzele ei şi îi şopti privind-o drept în ochi:
- Azi nu spălăm rufe, iubito?
Era un cod. Cod ştiut numai de ei, o transcriere a dorinţelor lor într-o limbă plină de înţelesuri. O ridică în braţe şi o aşeză uşor pe maşina de spălat. Fustiţa ei neagră urcase atât de mult încât lăsase să se vadă picioarele ei fine şi incitante. Îi desfăcu nasturii de la sacou, uşor, şi încă şi mai uşor o ajută să scape de povara lui, alunecând jos pe gresie între picioarele lui. O privea în ochi în timp ce convingea nasture după nasture al cămăşii să cedeze sub atingerea degetelor lui.
Sărută în urma cămăşii, milimetru cu milimetru, umplea por după por cu sărutările lui fierbinţi. Întâi umerii, apoi braţele, urcă uşor pe gât ca mai apoi să coboare uşor pe sâni şi să muşte din sutienul alb dantelat. Nu-i plăcea, nu-i plăceau hainele de pe ea, o voia goală, voia s-o descopere şi s-o cucerească încetul cu încetul...
Îi desfăcu sutienul care la rândul lui căzu peste grămada proaspătă de haine. Apucă sânii în palmele lui, abia îi cuprindea, atât de voluptoşi, atât de calzi, fermi şi-n acelaşi timp moi, doar sfârcurile tari ieşeau printre degete, iscoade, ochi ai corpului în căutarea a ceea ce va urma...
Îşi apropie buzele de sâni şi sărută uşor sfârcurile ei tari şi fierbinti. Cu vârful limbii presa uşor peste ele şi începu să coboare cerculeţe peste cerculeţe spre baza sânilor, ca mai apoi să urce în sens invers, pe aceleaşi drumuri bătătorite de limba lui. Îi ţinea strâns şi îi presa uşor, cu mişcări tandre şi încerca să îngrădească cât mai mult libertatea lor, îi sărută întâi cu buzele, apoi cu vârful limbii şi la sfârşit muşcă uşor din ei, ţinea între dinţi fierbinţeala aceea roşiatică şi o stingea cu atingeri apăsate ale limbii... O simţea cum tremura şi cum gemea, o simţea cum aluneca uşor peste el. Voia mai mult, avea nevoie de mai mult.
Se aşeză în genunchi în faţa ei şi cu privirea iscodi între copasele ei, în întunecimea aprinsă care lăsa să se vadă o pereche de chiloţei albi, dantelaţi. O cuprinse de şolduri şi îi desfăcu fermoarul, în timp ce o săruta pe coapsele fine şi calde. Trase uşor şi, parcă slăbit dintr-o strânsoare, corpul ei se voia eliberat. Îi aruncă fustiţa şi o privi. Singurul lucru care o mai apropia de ceea ce fusese când intrase în casă, era acea pereche de chiloţei albi, cu o dantelă fină, care ascundea în spatele lor un cuptor încins ce ardea mocnit.
Îşi începu valul de sărutări de pe genunchi spre interiorul copaselor, fierbinţeala devenea din ce în ce mai intensă, iar acolo, între coapsele ei, trebuia neaparat stinsă, udată cu sărutări umede, ştearsă cu atingeri fine ale limbii. O împinse uşor pe spate, până atinse peretele, şi cu degetele îi dădu jos chiloţeii. Coapse, genunchi, gambe, tălpi. De acolo avea să pornească. Îi sărută tălpile, apoi urcă uşor pe gambe, fără să se zgârcească la vreo sărutare, fără să câştige timp. Aveau tot timpul din lume...
Urcă uşor pe coapse şi atunci îi desfăcu picioarele. Avea nevoie de loc, avea nevoie de lumină, avea nevoie de interiorul acelor coapse pentru a-şi picta capodopera cu vârful pensulei...
Era un cod. Cod ştiut numai de ei, o transcriere a dorinţelor lor într-o limbă plină de înţelesuri. O ridică în braţe şi o aşeză uşor pe maşina de spălat. Fustiţa ei neagră urcase atât de mult încât lăsase să se vadă picioarele ei fine şi incitante. Îi desfăcu nasturii de la sacou, uşor, şi încă şi mai uşor o ajută să scape de povara lui, alunecând jos pe gresie între picioarele lui. O privea în ochi în timp ce convingea nasture după nasture al cămăşii să cedeze sub atingerea degetelor lui.
Sărută în urma cămăşii, milimetru cu milimetru, umplea por după por cu sărutările lui fierbinţi. Întâi umerii, apoi braţele, urcă uşor pe gât ca mai apoi să coboare uşor pe sâni şi să muşte din sutienul alb dantelat. Nu-i plăcea, nu-i plăceau hainele de pe ea, o voia goală, voia s-o descopere şi s-o cucerească încetul cu încetul...
Îi desfăcu sutienul care la rândul lui căzu peste grămada proaspătă de haine. Apucă sânii în palmele lui, abia îi cuprindea, atât de voluptoşi, atât de calzi, fermi şi-n acelaşi timp moi, doar sfârcurile tari ieşeau printre degete, iscoade, ochi ai corpului în căutarea a ceea ce va urma...
Îşi apropie buzele de sâni şi sărută uşor sfârcurile ei tari şi fierbinti. Cu vârful limbii presa uşor peste ele şi începu să coboare cerculeţe peste cerculeţe spre baza sânilor, ca mai apoi să urce în sens invers, pe aceleaşi drumuri bătătorite de limba lui. Îi ţinea strâns şi îi presa uşor, cu mişcări tandre şi încerca să îngrădească cât mai mult libertatea lor, îi sărută întâi cu buzele, apoi cu vârful limbii şi la sfârşit muşcă uşor din ei, ţinea între dinţi fierbinţeala aceea roşiatică şi o stingea cu atingeri apăsate ale limbii... O simţea cum tremura şi cum gemea, o simţea cum aluneca uşor peste el. Voia mai mult, avea nevoie de mai mult.
Se aşeză în genunchi în faţa ei şi cu privirea iscodi între copasele ei, în întunecimea aprinsă care lăsa să se vadă o pereche de chiloţei albi, dantelaţi. O cuprinse de şolduri şi îi desfăcu fermoarul, în timp ce o săruta pe coapsele fine şi calde. Trase uşor şi, parcă slăbit dintr-o strânsoare, corpul ei se voia eliberat. Îi aruncă fustiţa şi o privi. Singurul lucru care o mai apropia de ceea ce fusese când intrase în casă, era acea pereche de chiloţei albi, cu o dantelă fină, care ascundea în spatele lor un cuptor încins ce ardea mocnit.
Îşi începu valul de sărutări de pe genunchi spre interiorul copaselor, fierbinţeala devenea din ce în ce mai intensă, iar acolo, între coapsele ei, trebuia neaparat stinsă, udată cu sărutări umede, ştearsă cu atingeri fine ale limbii. O împinse uşor pe spate, până atinse peretele, şi cu degetele îi dădu jos chiloţeii. Coapse, genunchi, gambe, tălpi. De acolo avea să pornească. Îi sărută tălpile, apoi urcă uşor pe gambe, fără să se zgârcească la vreo sărutare, fără să câştige timp. Aveau tot timpul din lume...
Urcă uşor pe coapse şi atunci îi desfăcu picioarele. Avea nevoie de loc, avea nevoie de lumină, avea nevoie de interiorul acelor coapse pentru a-şi picta capodopera cu vârful pensulei...
Era udă, o simţise de când îi mototolise chiloţeii, înainte să-i arunce pe jos. O sărutare, încă una, începea furtuna. Ploaie de sărutări, primele gemete. Îi săruta interiorul coapselor şi apoi, încetul cu încetul, încercui acel triunghi de mistere şi senzaţii ascunse, până ajunse cu sărutările în vârful piramidei, acolo îi sărută buzele uşor, de sus în jos, cu o mişcare lină şi dreaptă... În urcare, despărţi cu vârful limbii acele lespezi fierbinţi şi descoperi farul plăcerii,luminiţa din întuneric, începutul tuturor începuturilor, clitorisul. Îl descoperea uşor cu degetele, asemeni unui manuscris vechi, plin de praf, firav, care cerea atingeri tandre şi pline de preţuire. Îl atinse uşor cu un deget, asemeni unui copil neştiutor, după care simţi nevoia să-l sărute, să-l atingă cu limba, să-i simtă gustul şi să-l înmoaie în atingeri ude.
Coborî cu degetul pe marginile buzelor şi ajunse cu degetul până la capătul drumului, acea cădere bruscă care atrăgea asemeni unui magnet. Sărutările şi atingerile cu vârful limbii alternau, se simţea presiunea cum creşte, simţea cu vârful limbii cum tresare, cum bobiţa aceea mică creştea atingere după atingere, parcă trăgându-şi seva din acele atingeri. Cu două degete despică lespezile fierbinţi şi intră înăuntru, într-un necunoscut ud şi fierbinte. Cu mişcări line, descoperea centimetru cu centimetru din interiorul ei, degetele îi erau ghid, totul se ghicea prin atingeri şi prin gemetele ei pline de plăcere, respiraţia sacadată şi uneori momentele de sufocare. Alterna mişcările limbii cu cele ale degetelor, într-un dans nebun, la început încet, ca mai apoi asemeni ritmului unui tren să imprime mişcarea de du-te - vino într-un ritm ameţitor.
Ea îşi mişca bazinul în ritmul lui, un ritm intens, rareori întrerupt de retrageri ale corpului ei, urmat însă de reveniri, mai intense şi mai adânci. O pătrundea în ritmul sărutărilor şi o săruta după urma degetelor, le rotea uşor, ieşea puţin ca mai apoi să intre şi mai adanc .Simţea cum fiinţa ei tremura de plăcere, o simţea cum presiunea creşte şi creşte, din clipă în clipă îşi aştepta explozia... Se lăsa purtată de ritmul lui, incapabilă să reacţioneze, incapabilă să se opună, nici n-ar fi vrut asta. Urla în ea până şi cel mai fin nerv, simţea cum arde, trebuia să stingă fierbinţeala aia, trebuia să o stingă şi repede.
Coborî cu degetul pe marginile buzelor şi ajunse cu degetul până la capătul drumului, acea cădere bruscă care atrăgea asemeni unui magnet. Sărutările şi atingerile cu vârful limbii alternau, se simţea presiunea cum creşte, simţea cu vârful limbii cum tresare, cum bobiţa aceea mică creştea atingere după atingere, parcă trăgându-şi seva din acele atingeri. Cu două degete despică lespezile fierbinţi şi intră înăuntru, într-un necunoscut ud şi fierbinte. Cu mişcări line, descoperea centimetru cu centimetru din interiorul ei, degetele îi erau ghid, totul se ghicea prin atingeri şi prin gemetele ei pline de plăcere, respiraţia sacadată şi uneori momentele de sufocare. Alterna mişcările limbii cu cele ale degetelor, într-un dans nebun, la început încet, ca mai apoi asemeni ritmului unui tren să imprime mişcarea de du-te - vino într-un ritm ameţitor.
Ea îşi mişca bazinul în ritmul lui, un ritm intens, rareori întrerupt de retrageri ale corpului ei, urmat însă de reveniri, mai intense şi mai adânci. O pătrundea în ritmul sărutărilor şi o săruta după urma degetelor, le rotea uşor, ieşea puţin ca mai apoi să intre şi mai adanc .Simţea cum fiinţa ei tremura de plăcere, o simţea cum presiunea creşte şi creşte, din clipă în clipă îşi aştepta explozia... Se lăsa purtată de ritmul lui, incapabilă să reacţioneze, incapabilă să se opună, nici n-ar fi vrut asta. Urla în ea până şi cel mai fin nerv, simţea cum arde, trebuia să stingă fierbinţeala aia, trebuia să o stingă şi repede.
- Mai repede, iubitule... Mai repede...
Iar el, simţind momentul, deveni şi mai intens ca înainte. Funcţionau ca un mecanism bine uns, totul mergea în ritmul lor. Gemetele deveneau din ce în ce mai puternice, respiraţia din ce în ce mai sacadată, totul era mai intens şi mai intens, până când ea exploda într-un val de căldură, inundându-i degetele, stinsese focul cu ploaia senzaţiilor ei, excitată la maxim şi lipsită de apărare.
O sufocau senzaţiile intense pe care le trăia de fiecare dată când atingea orgasmul, o căldură şi o amorţeală se contopeau în corpul ei făcând orice mişcare imposibilă, amândoi trăiau orgasmul ei, iar el o sărută să-i domolească agitaţia. Se ridică şi o sărută...
Iar el, simţind momentul, deveni şi mai intens ca înainte. Funcţionau ca un mecanism bine uns, totul mergea în ritmul lor. Gemetele deveneau din ce în ce mai puternice, respiraţia din ce în ce mai sacadată, totul era mai intens şi mai intens, până când ea exploda într-un val de căldură, inundându-i degetele, stinsese focul cu ploaia senzaţiilor ei, excitată la maxim şi lipsită de apărare.
O sufocau senzaţiile intense pe care le trăia de fiecare dată când atingea orgasmul, o căldură şi o amorţeală se contopeau în corpul ei făcând orice mişcare imposibilă, amândoi trăiau orgasmul ei, iar el o sărută să-i domolească agitaţia. Se ridică şi o sărută...
Ea îl privi din cap până în picioare şi îi studie fiecare muşchi. Transpirase, iar din boxeri i se vedea cum se naşte o erecţie obraznică. Se ridică de pe maşina de spălat şi îngenunche în faţa lui. Cu bărbia îi atinse uşor boxerii şi simţi ceva cald. Îi atinse abdomenul, pe care curgeau stropi de transpiraţie, şi coborî peste boxeri. Cu mâna atingea uşor ce se ascundea acolo şi îi dădu un sărut. Apoi îi dădu boxerii jos şi lăsă să-i cadă uşor penisul. Îl privea. Îi privea penisul şi apoi îşi aruncă privirile peste privirile lui, parcă dorind să ghicească ce-şi dorea.
De acolo, de jos, se simţea dominată. O senzaţie peste măsură de excitantă care o făcea să facă orice i-ar fi cerut el. Îşi lipi mâinile de coapsele lui şi le apropie ca într-un cerc care se strânge în jurul acelui stâlp al plăcerii, ajunse până la baza lui, iar cu o mână îl prinse ferm, ridicându-l într-o poziţie potrivită. Îl atinse uşor cu buzele, o sărutare caldă... Simţea cum ardea, simtea cum îi pulsa sângele în fiecare venă, simţea cum se întăreşte şi cum căpăta formă în mana ei. Îl modela, îl modela uşor cu limba, în mişcări tandre, presând mai tare sau mai încet, îl voia perfect.
Cu mâna dreaptă îi pipăi pielea fină, trecând peste venele groase ca peste nişte şanţuri, înainte şi înapo, descoperind capul gros şi roşu, acolo unde sângele se izbea cu putere de pereţii fiinţei sale, cel mai extrem punct al hărţii corpului unui bărbat. Începu să-l ascundă, sărutare după sărutare, până când buzele ei atinseră mâinile. Se topea sub atingerile ei, respira greu şi se sprijinise cu mâinile de maşina de spălat.
Era rândul ei să-şi impună dansul, era rândul ei să controleze chiar dacă acolo jos unde era părea dominată, ea deţinea controlul. Îi atingea cu vârful limbii capul fierbinte şi îl stingea când îl cuprindea cu buzele ei, împins adânc. Respiraţia lui o excita, cu mâna stângă îşi atinse clitorisul şi începu să-l frece uşor, de sus în jos, adaptând ritmul ritmului în care îi săruta penisul.
Îl simţea cum fierbe, îl simţea cum tresare la fiecare atingere şi îl simţea cum uşor uşor îi rupe concentrarea. Gâfâia şi uneori se oprea într-o tăcere sufocantă, ca mai apoi să respire disperat după gura de aer salvatoare. Nu mai rezista...
O apucă şi o ridică, o întoarse cu spatele şi îi desfăcu uşor picioarele. Ea nu i se opusese deloc. Voia acelaşi lucru ca şi el doar că din altă perspectivă. Îl voia în ea atât de tare pe cât el se voia în ea. O aplecă uşor până când sânii i se lipiră de maşina de spălat rece, lucru care îi tăie respiraţia. O ultimă sărutare a triunghiului plăcerii, o ultimă sărutare a buzelor fierbinţi şi o pătrunse...
Era atât de udă şi penisul lui intră uşor, alunecând pe tunelul făcut parcă pe forma lui. O pătrunse uşor, ieşind mult şi intrând repede înapoi acolo unde fierbinţealea îl atrăgea. Mişcările lui începură să crească în intensitate, un du-te - vino ambalat şi rapid, controlat cu mişcări ferme. O ţinea strâns de şolduri şi o trăgea spre el cu furie, o furie plină de pasiune, nonviolentă. Singurele sunete erau gemetele ei puternice, respiraţia lui sacadată şi abdomenul lui plesnindu-i fesele. O lipise atât de bine de maşina de spălat şi o ţinea aşa de strâns, încât simţurile ei erau încordate la maxim, simţea cum explodează, îl voia în ea tare şi puternic, voia să-i simtă forţa până în măduva oaselor. Într-un moment de acalmie o pătrunse mai adânc ca niciodată şi se lăsă pe ea. îi simţea pieptul pe spatele ei, îi simţea greutatea cum o apasă, se apropie de urechea ei şi îi şopti:
- Iubito, eşti atât de fierbinte...
După care o apucă de umeri şi continuă ritmul ameţitor. Gemetele ei contopindu-se cu ale lui, cântec divin născut din pasiune şi dorinţă. Brusc o întoarse spre el şi o sui cu fundul pe maşina de spălat. O împinse uşor din nou până la perete şi o pătrunse din nou. Ea îşi încolăcise picioarele în jurul feselor lui, excitându-l şi mai tare, iar el o pătrundea ţinându-i sânii în palmele lui şi frămânţându-i. Maşina de spălat se zgâlţâia sub mişcările lor puternice, iar fesele ei se frecau de plasticul rece. Coborî mâinile de pe sânii ei şi coborî cu degetele pe clitorisul ei. îl freca uşor, era ud şi aluneca repede peste bobiţa ce crescuse şi aproape că exploda. Gemetele ei se împătrundeau cu ale lui, parcă urmărindu-se unul pe altul. O luă în braţe, încolăcită în jurul lui şi continuară cu el sprijinit de uşă. Îi simţea braţele puternice cum o înconjoară şi strângea tare picioarele să nu-l piardă din acea încleştare. Îl simţea atât de tare în ea, atât de intens. Amândoi plini de transpiraţie şi fierbinţi. Continuară ritmul acela ameţitor câteva momente acolo cu el, lipit de uşa de lemn,lipiţi unul de altul, sânii ei lipiţi de pieptul lui. Câţiva paşi şi era pe masă, întinsă cu el în faţa lui. Nu slăbiseră deloc ritmul şi se apropiau de sfârşitul pe care şi-l doreau amândoi:
- Hai, iubitule... Dă-ţi drumu în mine... Aaaa... Vreau să îţi simt căldura...
Era atât de udă şi penisul lui intră uşor, alunecând pe tunelul făcut parcă pe forma lui. O pătrunse uşor, ieşind mult şi intrând repede înapoi acolo unde fierbinţealea îl atrăgea. Mişcările lui începură să crească în intensitate, un du-te - vino ambalat şi rapid, controlat cu mişcări ferme. O ţinea strâns de şolduri şi o trăgea spre el cu furie, o furie plină de pasiune, nonviolentă. Singurele sunete erau gemetele ei puternice, respiraţia lui sacadată şi abdomenul lui plesnindu-i fesele. O lipise atât de bine de maşina de spălat şi o ţinea aşa de strâns, încât simţurile ei erau încordate la maxim, simţea cum explodează, îl voia în ea tare şi puternic, voia să-i simtă forţa până în măduva oaselor. Într-un moment de acalmie o pătrunse mai adânc ca niciodată şi se lăsă pe ea. îi simţea pieptul pe spatele ei, îi simţea greutatea cum o apasă, se apropie de urechea ei şi îi şopti:
- Iubito, eşti atât de fierbinte...
După care o apucă de umeri şi continuă ritmul ameţitor. Gemetele ei contopindu-se cu ale lui, cântec divin născut din pasiune şi dorinţă. Brusc o întoarse spre el şi o sui cu fundul pe maşina de spălat. O împinse uşor din nou până la perete şi o pătrunse din nou. Ea îşi încolăcise picioarele în jurul feselor lui, excitându-l şi mai tare, iar el o pătrundea ţinându-i sânii în palmele lui şi frămânţându-i. Maşina de spălat se zgâlţâia sub mişcările lor puternice, iar fesele ei se frecau de plasticul rece. Coborî mâinile de pe sânii ei şi coborî cu degetele pe clitorisul ei. îl freca uşor, era ud şi aluneca repede peste bobiţa ce crescuse şi aproape că exploda. Gemetele ei se împătrundeau cu ale lui, parcă urmărindu-se unul pe altul. O luă în braţe, încolăcită în jurul lui şi continuară cu el sprijinit de uşă. Îi simţea braţele puternice cum o înconjoară şi strângea tare picioarele să nu-l piardă din acea încleştare. Îl simţea atât de tare în ea, atât de intens. Amândoi plini de transpiraţie şi fierbinţi. Continuară ritmul acela ameţitor câteva momente acolo cu el, lipit de uşa de lemn,lipiţi unul de altul, sânii ei lipiţi de pieptul lui. Câţiva paşi şi era pe masă, întinsă cu el în faţa lui. Nu slăbiseră deloc ritmul şi se apropiau de sfârşitul pe care şi-l doreau amândoi:
- Hai, iubitule... Dă-ţi drumu în mine... Aaaa... Vreau să îţi simt căldura...
Tare, din ce în ce mai tare, sânii ei dansau înainte şi înapoi pe o muzică surdă, muzica dorinţei. Ea se ţinea strâns de marginile mesei şi cu picioarele pe pieptul lui. El o pătrundea adânc şi intens, val după val după val, asemeni asediului unei cetăţi ce nu se dă bătută. Rămâneau amândoi fără respiraţie, doar gemetele mai dădeau sens existenţei lor. Presiunea creştea şi în el şi în ea, sângele fierbea şi pulsul accelerase spre zona imposibilului:
- Îmi dau drumu, iubito... O să te sufoc în mine... Aaa...
Câteva momente de încordare, gemete disperate, sufocate de o tăcere udă şi... linişte. Doar respiraţiile lor sacadate în timp ce el se prăbuşeşte peste sânii ei. Ea, îi simţea căldura, simţea cum se scurge în ea seva vieţii şi cum o inunda. El, amorţit în braţele ei, cu buzele muşcând din sânii ei tari... Momente de linişte, tulburate de o linişte şi mai mare, fără sfârşit. Apoi vocea ei caldă şi tremurândă:
- Te iubesc, iubitule...
Iar el, ridicând privirea spre ea, în căutarea unui sărut izbăvitor, şoptind în liniştea calmă:
- Te iubesc, iubito...
...aromă de lămâie se scurgea în toată încăperea şi sunetul vieţii îl dădea robinetul care picura alene în cadă plină stropuri ude şi fierbinţi. Pe jos rufe... Masa... Holul... Dormitorul... Patul... Aşternuturile... Şi între aşternuturi două trupuri goale, o singură îmbrăţişare, îmbrăţişarea vieţii şi a dragostei. Pasiune şi sentiment... Fereastra deschisă şi perdeaua ce flutura în bătaia vântului... aroma de ploaie.
- Îmi dau drumu, iubito... O să te sufoc în mine... Aaa...
Câteva momente de încordare, gemete disperate, sufocate de o tăcere udă şi... linişte. Doar respiraţiile lor sacadate în timp ce el se prăbuşeşte peste sânii ei. Ea, îi simţea căldura, simţea cum se scurge în ea seva vieţii şi cum o inunda. El, amorţit în braţele ei, cu buzele muşcând din sânii ei tari... Momente de linişte, tulburate de o linişte şi mai mare, fără sfârşit. Apoi vocea ei caldă şi tremurândă:
- Te iubesc, iubitule...
Iar el, ridicând privirea spre ea, în căutarea unui sărut izbăvitor, şoptind în liniştea calmă:
- Te iubesc, iubito...
...aromă de lămâie se scurgea în toată încăperea şi sunetul vieţii îl dădea robinetul care picura alene în cadă plină stropuri ude şi fierbinţi. Pe jos rufe... Masa... Holul... Dormitorul... Patul... Aşternuturile... Şi între aşternuturi două trupuri goale, o singură îmbrăţişare, îmbrăţişarea vieţii şi a dragostei. Pasiune şi sentiment... Fereastra deschisă şi perdeaua ce flutura în bătaia vântului... aroma de ploaie.
Psss... psssssss... Ştiai?
vineri, 4 decembrie 2009
Ştii că a trecut aproape un an? Pun pariu că habar n-ai. Eu ştiu. Un an neîntrerupt, neîncetat, zi după zi, ceas după ceas, oră după oră. Simt că îl cunosc, simt că mă cunoaşte, simt că anul ăsta a fost cel mai complet an. Am învăţat, am uitat, am făcut tot ce putea face un om şi mai pot face încă pentru că nu e gata... Ştiai că peste puţin timp o să numărăm zilele? O să ne uităm înapoi şi o să numărăm zilele cu soare şi zilele înnorate. Care au fost mai multe? Crezi că mai are rost să le numărăm? Zâmbetele de pe feţele noastre spun totul. Şi dacă ieşea invers tot zâmbeam.
Fericirea se măsoară în clipe, dar durează mai mult decât nefericirea, pentru că trăieşti acea clipă la infinit. Face inima bum bum, aşa ziceam când treceam de pe o zi pe alta. A fost greu, uneori imposibil, dar suntem aici, acolo, peste tot... Suntem noi. Nu-i sentiment mai bogat în lacrimi ca fericirea. Ştiu că poate exagerez, dar plânge inima de fericire când vede peste câte clipe grele a trecut şi încă e soare.
Psss... psssssss... Ştiai, a trecut aproape un an... Ce spui, continuăm?
Read more...
Într-o seară de decembrie...
Se apropie sărbătorile, vin aşa de repede că deja simt cum miroase a brad... Parcă ieri îl dezbrăcam de beculeţe şi îl aruncam pe geam ca un aruncător de suliţă.Ce vremuri... Parcă ieri împodobeam casa cu beculeţe şi mă curentam în fire încercând să bag mai multe în aceeaşi priză (do not try this at home)... Ce frumos, bradul împodobit, casa împodobită, eu mai lipseam sa fiu împodobit şi dacă mă vizitai era ceva gen "Alice in wonderland", eu pe post de Alice.
Domnule, I fucking love sărbătorile astea. Nu ştiu de ce, dar parcă mă încearcă amintirile când se apropie vremurile astea. Îmi aduc aminte, copil fiind, cum furam bomboane din brad, noaptea, pe ascuns, şi cum mâncam ca un disperat până mi se facea rău de la atâtea dulciuri... De, boamboane gratis... Uuuuuuu... Sau Moş Crăciun... Eu, unul, vreau să cred în Moş Crăciun indiferent cine va fi Moşu' anul ăsta. Mie nu-mi pasă. Sentimentul pe care îl ai când primeşti un cadou de sărbători este inegalabil. Melancolic, ca întotdeauna. Aşa e fiecare în momentele astea.
Aaa... şi uitam, când am împodobit casa, am atârnat şi un Moş Crăciun "furăcios" de antena parabolică. Doamne! Ce faţă de „fugit dintr-un spital de nebuni” mai are şi moşu' ăla. Cred că mi-am dat seama de ce n-am fost colindat de nimeni anul trecut. Concluzia? Dacă vreţi să vă evite colindătorii, dacă vreţi să vă evite prietenii, rudele... transformaţi-vă casa de Crăciun în Halloween şi fiţi siguri că veţi petrece cele mai singure sărbători din viaţa voastră. Atât pentru moment, iar dacă mai citeşti încă, îţi dau un sfat: din toată zgârcenia ta fă şi tu un cadou anul asta cuiva care are cu adevărat nevoie să simtă bucuria în suflet... Gândeşte-te, nu e greu deloc şi e doar o dată pe an. La mulţi ani vă spun de pe acum şi-o să vă mai spun de multe ori, nu vă speriaţi, abia m-am pornit...
Ho! Ho! Ho!
Read more...
Stare de spirit
luni, 16 noiembrie 2009
Din când în când intru pe aici şi privesc. Privesc asemenea oricărui om care a intrat vreodată aici, care a avut răbdarea să citească şi poate care a avut puterea să citească fără să conştientizeze că nu sunt decât cuvinte, aşezate într-o ordine plină de haos, cuvinte care uneori au sens, alteori nu, de câteva ori nici măcar pentru mine şi doar eu le scriu.
Pentru a lămuri multe opinii despre acest blog, majoritatea postărilor sunt ficţiune cu inspiraţie din viaţa mea şi nu numai, aici sunt ideile mele, gândurile mele, sentimentele mele, viaţa mea, mai mult sau mai puţin dezgolită de pudicitatea unor idei preconcepute că viaţa ta ar trebui să fie a ta şi numai a ta. Unii nu gândesc aşa pentru simplul motiv că viaţa nu are secrete, are doar lucruri despre care poţi vorbi deschis şi altele despre care nu poţi vorbi.
Ce mi-ar plăcea mie de la acest blog ar fi să nu plictisească, iar dacă s-ar putea mi-aş dori să pot citi şi eu de la voi măcar zece la sută din cât citiţi voi de la mine. Să fiu mai clar, mi-aş dori să citesc comentarii, nu că n-aş putea trăi fără, dar nu pot să cred că nimeni n-are nimic de zis, păreri pro, contra, aştept...
Atât pentru azi, că nu am chef deloc de scris, lene mare zilele astea, poate şi de la vreme.
O zi la fel de bună ca a mea şi o noapte şi mai bună.
Read more...
Două nopţi şi-o săptămână
vineri, 6 noiembrie 2009
Bună dimineaţa din nou. Încă o dimineaţă... în care te trezeşti cu aceleeaşi gânduri. Multe de spus nu ar fi, a fost doar o noapte, o noapte de somn fără vise sau poate nu ştiu eu să păstrez aroma unui vis până dimineaţă... M-am trezit transpirat şi ud, gânduri care mi-au fost ploaie o noapte întreagă şi vise care s-au transformat în nori negri. Tunetele, fulgerele, zgomotele din noapte mi-au trezit simţurile şi m-au trezit din oră în oră. Fiori reci sub pătură caldă şi eu tremuram ca un gândac în roua rece dimineaţa. Am crezut că am visat ceva frumos, dar nu-mi amintesc nimic. Sunt eu de vină sau poate visul... n-a mai vrut să iasă la lumina conştiinţei şi să-l scot afară prin voce pe perna dimineţii.
Nu ştiu ce spun dimineaţa, dar vorbesc frumos. Nu sunt cuvintele mele, dar vocea mea le dă personalitate. Trezeşte-te, omule de paie, şi uită-te pe fereastră la frunzele de vişin ce se lipesc de geam în bătaia ploii.
N-am chef să cobor din pat pentru nimic în lume. Sunt desculţ şi am picioarele îngheţate, papucii sunt aruncaţi undeva sub o bluză roşie şi privirea mea înceţoşată a calculat că sunt ore de mers până acolo. Clar nu mă voi da jos din pat, poate doar dacă... Dacă va veni un vânt de mai şi mă va ridica şi mă va duce acolo.
Pisici şi câini ce mi-aţi făcut noaptea albă, vă iubesc, animale ale nopţii şi creaturi lipsite de cumpătare, vă ador, femeie care îmi tulburi noaptea şi mă faci să mă gândesc la nemurire în braţele tale, Dumnezeu n-a trecut de barierele sufletului meu, dar tu reuşeşti atunci când îţi pofteşte inima. Nu ştiu cum faci şi nici nu vreau să aflu.
În vis, o pasăre mi-a spus ca sunt îndrăgostit. Acum îi aud ciripitul, dar nu mai înţeleg nimic. Avea dreptate, am aripi la fel ca şi ea, se numeşte dragoste şi miroase a cozonac, pentru că de Crăciun vreau să fiu cu tine. Dacă eu te fac fericită nu e o întâmplare, e destin. Şi tu faci la fel. Te iubesc.
...pentru dragostea vieţii mele
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
