Ganduri
vineri, 28 ianuarie 2011
Vorbesc ei doi si lumea e mirare
Trecut-au ani de cand n-au mai vorbit
Si vocile se-mpreuneaza
Ies calde ,aburi din pamant
N-as fi crezut s-aud veodata
Vorbind doi oameni ce-au pierdut
Dorinta de a fi vreodata
Aceeasi parte din cuvant
Si stau si-ascult si nu ma vede
Nici el, nici ea, si e stingher
Sa stii ca tot ce-auzi acuma
E parte din n-a fost la fel
Au fost si lacrimi si durere
Toate s-au dus , toate-au plecat
N-a mai ramas decat tacere
Chiar de vorbesc, s-a terminat.parintilor mei.....
..si dupa ce am scris asta repede, mi-au trecut asa hipnotic prin minte atatea amintiri......regretele le-am sters cu lama de pe tample...erau adanci si pline de durere....acum sunt doar urme sterse, a ce a fost odata.
sursa foto
4 comentarii:
Frumos scris,dar dureros si trist cand trec peste tine amintiri asemanatoare.
crezi ca sunt asemanatoare?
:)) si ai spus goodbye .
goodbye la ce?sau cui?
Trimiteți un comentariu