Teorie incompleta

marți, 10 ianuarie 2012


Nu m-am intrebat niciodata ce inseamna tristetea , nu mi-a pasat, nici n-am stiut ce e tristetea pana cand n-am simtit fericirea.si atunci am stiut, am stiut ca fericirea dureaza cat flacara unei lumanari si ca tristetea este intunericul care o inconjoara.Si cu toate astea merg inainte, am invatat sa citesc in intuneric, am invatat sa caut gaurile pline de lumina, unde se ascunde fericirea. Ma simt ca un miner care goleste maruntaiele unui munte dupa diamante, fericirea,munte care se goleste, viata mea. Am un saculet cu amintiri in care imi tin diamantele, unele au fost adevarate , altele false, m-a mintit stralucirea lor, asa se intampla cand te arunci inainte cu incredere. Si merg prin mina mea de atatia ani, am pornit de la gura ei si merg doar inainte, niciodata nu mi-a fost destul de frica incat sa ma intorc, sau mai rau, sa raman acolo, undeva, ascuns in intuneric. Nu e speranta, nu e curaj, nici nebunie si nici nepasare....este singura optiune, asemeni unui condamnat la moarte, poti sa mori ca un las, sau poti sa mori decent......eu vreau sa mor in picioare, cu capul sus si fara sa privesc inapoi.....fara regrete.
Cand auzi voci in intuneric, voci care te indruma, nu le asculta, n-o sa fi niciodata multumit de alegerea facuta, decat daca este a ta, numai a ta. Nu trisa in viata, nu merge prea repede si nici prea incet, mergi ca si cum ai urca un deal coborand o vale.....stai cand simti nevoia, dar niciodata nu te indragosti de intunericul de sub picioare, adu-ti aminte de lumina de deasupra.
Cand am inceput drumul se auzea o melodie calda, ii simteam vibratiile cum imi incalzeau sufletul...dar dupa un timp, aceasi melodie mi l-a inghetat, si inca se mai aude si acum, undeva acolo departe se aude ca un ecou, dar nu mai are forta sa patrunda....am devenit imun la cantece de dragoste, prefer sa fluier eu un cantec pe care il stiu dintotdeauna , de cand eram singur........mai obosesc, ma ridic si mai merg putin.......zile, nopti.....pare o eternitate, insa la sfarsit va fi prea putin.......nu pot sa pretuiesc acum cand ma gandesc la maine....nu pot sa uit ieri cand traiesc azi.....sunt un om ciudat....dar sunt om..

sursa foto

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Facebook


Cui ii place:

Copyright ©

Conţinutul acestui site internet este protejat prin Legea dreptului de autor L8/1996 actualizată. Folosirea conţinutului ori a unor părţi din acesta fără înştiinţarea, respectiv aprobarea, proprietarului acestui site se pedepseşte conform legilor în vigoare.

Blog template by simplyfabulousbloggertemplates.com

Back to TOP