Franturi de ganduri

miercuri, 1 iunie 2011


Da.Iti imaginezi ca intr-o zi o sa te asezi la casa ta, ca o sa cunosti o fata cu care o sa te casatoresti, o sa faceti o gramada de copii si totul o sa fie bine. O sa-ti implinesti visele si o n-o sa stii ce sa mai faci cu fericirea. Ea o sa-ti ofere totul si tu o sa-i oferi ei totul. Atat de perfect, atat de ireal.O sa traiti fericiti pana la adanci batranete.
Nu vreau sa-ti stric eu albastrul cerului si nu vreau sa-ti acopar eu soarele cu nori inspaimantatori de inchisi, dar, asta e doar o poveste. La inceput crezi in vise, le creezi intr-o imaginatie debordanta intr-o vreme cand esti atat de mic, cand inca nimic si nimeni nu ti-a spus nu, nimic si nimeni nu te-a facut sa te simti nedorit, nimic si nimeni nu ti-a furat acasa. Da .Vine o zi cand vei avea totul, dragoste, bani, o cariera, o familie, o viata de care sa fi mandru....dar nu stii ca uneori planul initial nu se pune in aplicare, nu stii ca soarta intalneste atatea curbe si ocoleste atatea colturi, chiar daca in visele tale drumul pare atat de drept si sinuos.Nu conteaza ce imi doresc, daca asta nu este echivalentul lui ce primesc, nu conteaza ce as putea avea daca nu am nimic. Si unde sunt fluturasii, unde sunt licuricii, unde sunt toate? Am gresit visul? oare a gresit soarta adresa?i-a dat altcuiva sa traiasca visul meu?de ce?Era visul meu, creatia mea, noptile mele nedormite, muzica mea, sunetul meu.

Sa o iei de la capat, acum?tarziu?oare e tarziu?incerci cu ultima picatura de optimism ramasa sa-ti spui, e visul tau, e acolo, inplineste-l, implineste-ti visul....dar simti ca nu e timp, sau simti ca timpul nu te iarta, simti cum te cojeste de fiecare petala, cum te ususca si cum te lasa fara vlaga.
Inainte voiai, inainte puteai, acum nu stii daca mai vrei si nu vrei sa mai poti.Scoti din cutie privirea acea trista si ti-o lipesti pe un chip pe care eviti sa-l privesti in oglinda saptamani la rand, ce sa vezi?un om?schimbarea? vise moarte si ratacite ca niste cicatrici pe obeliscul ochilor tai?uita-te la irisul meu, uita-te sa vezi drumuri batute, lovituri si ganduri biciuite de lacrimi, cauta un drum care nu se mai termina si n-ai sa gasesti, pentru ca toate se termina, pana si viata in toata splendoarea ei marginalizata de cineva mai presus de intelegerea noastra,timpul.

Nu crezi in tine dar crezi in soarta, nu crezi in oameni dar crezi in vorbe, nu crezi in viata dar crezi in moarte, cine sa te inteleaga....nimeni

sursa foto

8 comentarii:

pandhora miercuri, iunie 01, 2011 10:23:00 p.m.  

nu poti ramane doar sus sau doar jos...
ideal e sa ajungi unde doresti si sa te mentii cat mai mult timp acolo...
dar idealul este de neatins...

sara vineri, iunie 03, 2011 9:09:00 p.m.  

Mergand in drumul tau ai dat de o rascruce.Eu stau pe o banca ,alaturi,pe hotar si te privesc.Sunt doar un spectator tacut,ca multi altii din jurul tau.Nu pot sa intru,nu pot vorbi,doar te privesc.Si ochii mei iti trimit zambete orice decizie ai lua,pe oricare drum ai vrea s-o iei sau oricare vis ai urma.

Totul este sa ai unul si sa nu ramai impietrit in mijlocul pietrelor seci.Si daca simti ca puterile te lasa si ai vrea sa te asezi pe pamant sa zabovesti acolo mai mult decat trebuie,alege unul,oricare,nici nu conteaza ca e ingust sau lat,doar nu intarzia in luarea unei decizii.

alin vineri, iunie 03, 2011 9:15:00 p.m.  

nimeni nu ia deciziile atat de repede pe cat ar trebui Sara, urmarile sunt constient sau inconstient decizie personala.speranta si optimism exista, dar uneori nu vrei decat liniste

alin vineri, iunie 03, 2011 9:16:00 p.m.  

si daca ajungi unde iti doresti si nu e destul, ce faci?o iei de la capat?

alin vineri, iunie 03, 2011 9:17:00 p.m.  

capatul ala nu e ceea ce ne dorim pandhora

sara vineri, iunie 03, 2011 9:46:00 p.m.  

vrei sa te regasesti si ai dreptate sa vrei doar liniste,pentru a putea gandi si alege constient incotro vrei sa o apuci.
Adevarul este ca eu sunt omul deciziilor rapide,fara sa stau prea mult pe ganduri (stii?Ca renuntarea la tutun.Spui :De azi ma las! Si te lasi) Asa ca de asta imi place sa iti citesc gandurile,ma fac sa imi dau seama ca in aceasta lume sunt si altfel de oameni care nu gandesc ca si mine.De inteles inca nu pot intelege,dar accept(sa nu ma intelegi gresit,vorbesc asa...in general :-) )

sara duminică, iunie 05, 2011 11:49:00 a.m.  

Pe blog la mine vei gasi o leapsa.
http://divers.toateblogurile.ro/2011/06/trenul-celmaitu/

Ce spui,primesti biletul?

Kali duminică, iunie 05, 2011 1:48:00 p.m.  

Daca nu ar fi fost adevarate deloc,visele nu ar fi existat.Nu stiu cat de mult cred ca se pot realiza,dar o parte mica din mine se increde in ele.Vreau sa cred ca imi voi atinge cateva vise,ca ma voi putea bucura de ele,ca nu vor fi alte iluzii de care ma agat si cad mai apoi.

Trimiteți un comentariu

Facebook


Cui ii place:

Copyright ©

Conţinutul acestui site internet este protejat prin Legea dreptului de autor L8/1996 actualizată. Folosirea conţinutului ori a unor părţi din acesta fără înştiinţarea, respectiv aprobarea, proprietarului acestui site se pedepseşte conform legilor în vigoare.

Blog template by simplyfabulousbloggertemplates.com

Back to TOP