Ai ceva împotrivă?

 Control verbal după o lună de zile:

Au trecut secole de singurătate şi tu tot nu te-ai schimbat. Te loveşte dragostea în cap şi tu treci nepăsător pe lângă ea. Ai luat romantismul şi l-ai aruncat într-o găleată cu apă rece, să se trezească... el sau tu?

Te bucuri de tristeţea altora şi te apasă fericirea lor, ce om trist închis într-un corp uman lipsit de frumuseţe eşti dacă ai ajuns să judeci tu ce e rău şi ce e bine...

N-o să fii niciodată fericit dacă îţi raportezi propria fericire la fericirea altora prin lamentări de genul fericirea mea e mai mare sau fericirea mea nu e deloc. Bucură-te de ce ai, cineva poate veni oricând să-ţi ia totul.

De când îţi pasă atât de mult de alţii? De ce nu proiectezi risipa asta de atenţie pe viaţa ta?

Ai luat pastile de uitare şi ai căzut într-o demenţă cretină care te face patetic şi lipsit de sens. Mă uit la tine şi mă văd pe mine în vremurile de glorie demult apuse, aşa eram şi eu, un om mic şi trist care se bucura de necazul altora şi îi uram pentru fericirea lor. Mi-a trecut, a trecut, totul e în urmă.

Nu sunt în măsură să dau sfaturi şi nici n-o să le dau, pentru că nu le am, dar le caut la rândul meu pe ale mele şi sigur n-o să vină de la tine, păstrează-ţi gândurile şi ideile pentru tine, undeva în amintirea mea plină îmi găsesc singur răspunsul la toate, iar dacă nu dau de ele acolo, lista cu persoane care îmi oferă răspunsuri este lungă.

E un răspuns, e ultimul. După el să fie linişte, altfel o să te omor în cuşca ta ca pe un papagal cretin care crede că va învăţa să vorbească. Ţi-am citit gândurile de prima dată când ai intrat pe uşă şi m-am uitat în ochii tăi, nu reprezinţi nimic, doar că mă faci să-mi pierd concentrarea şi strici liniştea care mă înconjoară...

Somn uşor, păzeşte-ţi visele de mine, o să vin şi acolo dacă mă chemi, iar acolo nu mai e ca aici, acolo nu se termină când vrei tu, se termină când vreau eu.

Când scriam asta mă gândeam la Nightmare on Elm Street. :)) Şi la sfârşit, încă mai ştiu să scriu, ciudat...