Nu plange fata
duminică, 30 ianuarie 2011
Cu lacrimi mici ca bobi de roua
De pe icoana fetei tale,
Privirea ta si-aroma urii
Din fiecare muschi tresare.
Cand dragostea nu e destul
Zadar ti-e inima fecioara,
Daca din mintea lui s-a dus
Ce-a fost candva,odinioara.
Nu plange, dragostea nu-i una
Ti-au spus-o toti, si au trait,
Nefericirea ta nu-l face
Pe el deloc nefericit.
Deschide ochii si priveste
Spre cerul alb si instelat,
Incepe-ti viata de la capat
A ta cu-a lui s-a terminat.
Cand dragostea o sa apara
Cu un sarut nepretuit,
Adu-ti aminte unde esti
Sau cat de mult ai suferit.
Si pretuieste tare clipa
Timpul e timp, nu s-a oprit,
Nu-ti irosi pe nimeni viata
Esti tu, a ta, la nesfarsit.
de S.A
sursa foto
3 comentarii:
Frumos, foarte frumos spus... O poezie excelenta.
E minunata. E buna sa o citesti cand suferi din dragoste :d
e frumoasa sa citesti, e urat sa simti ce scrie acolo...oricum una peste alta .....mergem inainte nu?:)
Trimiteți un comentariu