Chemare la luptă
miercuri, 30 ianuarie 2008
Bună dimineaţa. Ce faci, dormi? Uite pe unde am fost eu şi câte am văzut şi tu tot la calculator :P Afarăăăă, la soare! Ce frumos este şi tu nu ştii... Vrei să postezi şi tu aici? Sa scrii şi tu ce-ţi trece prin cap aşa cum scriu eu? Dacă da, lasă un comentariu sau o adresă de mail şi te caut eu... Hai şi tu, să vedem ce iese... Totul se negociază, ce zici?
1 comentarii:
......e ceva adevar in ceea ce ai scis tu...si poate si eu si tu si multi se regasesc in aceste vorbe....viatza ne poate da multe dar in acelasi timp ne poate lua totul...familia,iubirea,sperantza de a trai,spernata de a mai iubi si de a mai fi iubiti...de a avea in credere in tine de aceea nu e bine sa traiesti in tacere si pustietate,de aceea avem nevoie de un prieten adevarat care sa ne fie aproape la bine sau la greu sau de cineva care sa ne iubeasca la fel de mult cum am putea noi sa oferim aceasta iubire,si sa avem taria de a spune unele lucruri care ne dor inainte de a fi prea tarziu si nimeni nu ne va mai putea ajuta......incearca sa fii tu insuti mereu deschis,nu incerca sa te ascunzi in spatele unei lumi pline de sperante desarte si nu incerca sa fi altcineva,fii mereu optimist si nu uita ca exista un inger pazitor care mereu te va ajuta sa depasesti momentele de suferintza,singuratate si care te va ajuta intru toate si-ti va ierta greselile tale si celor pe care tu ii iubesti...............sunt de acord cu blogu tau....hai sa incercam sa facem lumea mai buna.........
Trimiteți un comentariu