POVESTITORUL STIE INTOTDEAUNA SFARSITUL ...SAU NU?

".....cand crezi ca sti totul ...te trezesti....deschizi ochii si realizezi ca a fost totul un vis...."e a patra oara cand incerc sa scriu ceva.....cand ai atatea de spus si nu sti ce sa spui prima data......taci....si tacerea ta are ecou.....se loveste de fiecare colt al camerei, trece prin fiecare asternut al patului, deschide usile sifonierului si iti ravaseste hainele....si apoi alearga in fuga si se aseaza pe bec......si o ia de la capat....tacerea are ecou.....si e rece si uneori te apasa si doare......n-o vezi.......dar o simti cum te preseaza si cum iti taie respiratia.....te cuprinde disperarea in cautarea unui cuvant care sa te salveze....sa rupa tacerea sa o sparga in o mie de bucati ca pe o oglinda purtatoare de ghinion.....tacerea e alba....si miroase a mucegai...in camera ta goala si intunecata se simte ca in paradis....te priveste din celalat capat al camerei si asteapta momentul potrivit sa te cuprinda in brate....sa te iubeasca....sa te sarute si sa-ti inchida poarta cuvintelor....ferecata cu lant aurit si buzele stralucesc cu atata desfatare....iluzia frumusetii....iluzia cuvintelor rostite in clipele cand aveai nevoie sa auzi ceva...."nu plange copile cand mama ta plange"...tocmai mi-au venit in minte....era pacat sa le las acolo...mergeai prin ploaie....si simteai cum picaturi reci iti cad pe fata....simteai cum se scurg pe tine ....te-ai simtit vreodata mai eliberat de griji ca atunci.....sau cand mergeai pe trotuar si luai toate baltoacele la rand pana simteai degetele de la picioare inmuiate in pantofi....te-ai simtit vreodata mai liber...cum pot niste picaturi de apa sa ne spele de atata mizerie.....cum pot niste picaturi de apa sa ne faca copii din nou....n-am sa inteleg niciodata....dar o sa ma bucur de acele momente in continuare.....sunt lucruri in viata care nu trebuie intelese.....asa cum sunt poze care nu trebuiesc facute .....invata sa te bucuri de momente....sunt unice.....traieste clipa....