Scrisoare

E un păcat că te-am uitat şi sper ca tu să nu fi fost la fel ca mine... Eram diferiţi înainte şi sper că vorbele mele să nu te fi schimbat. Ţi-am scris şi acum o lună şi n-am primit răspuns. Mă gândeam că vrei să mă uiţi, la început am vrut şi eu, dar n-am putut.
Îţi scriu din nou şi sper să înţelegi că viaţa ne-a adus împreună şi tot ea ne-a despărţit. Vinovat n-am fost nici eu, nici tu. Ne-am bucurat de clipele frumoase împreună şi acum suferim unul după altul în tăcere... tot împreună. Ştiam că a uita e ceva greu, dar a te uita pe tine e ceva imposibil. De prea multe ori am încercat să fac asta, acum renunţ. Dacă tu nu vrei să ieşi din mintea mea poate aşa ne-a fost scris, să nu uităm, să ne aducem aminte unul de altul până la sfârşit... oricare ar fi acela. Ma gandeam la reimpacare...oare exista vreo sansa?oare .....tu ce zici?daca imi raspunzi de data asta promit .....promit ca o sa tac....promit ca o sa tin in mine totul ...doar atat te rog....raspunde-mi da-mi un semn arata-mi ce vrei sa stiu ce vreau......astept.....asa cum am asteptat mereu.......