AROME

Mirosea a praf de scortisoara.....ma gandeam ca e ori orez cu lapte ori mucenici.As fi preferat sa fie orez cu lapte,e preferatul meu.Mirosea a scortisoara din clipa in care deschisesem usa si pe tot holul peretii erau imbibati cu mirosul asta.Scortisoara are un miros placut,o aroma dulce si imbietoare,mi-era podta de un bol plin cu orez cu lapte.
Lapte,mult lapte,am o sticla cu lapte pe birou si ma uit la ea,e goala,a fost candva un izvor in ea dar a secat.Laptele e alb,e dulce,e bun rece si curge cum curg raurile inspumate de munte...si spuma aia alba...e dulce...laptele fiert e cel mai bun si cu putin zahar si un pic de praf de scortisoara.Lapte in sticla,lapte in pahar,lapte pe buzele mele,lapte peste tot...visele mele sunt innecate in lapte,vorbele mele duhnesc a lapte si sunt curate,ca laptele.
Orezul ce curge dintr-o punga sparta se prelinge pe podeaua din gresie maronie si picaturile alea mici ca de os se ascund intre crapaturi.Am mancat odata orez fier...simplu,fara sare fara nimic.Orezul simplu e trist,n-are aroma n-are nici un gust si e sec.Orezul fiert ma face sa uit de ce am inceput sa traiesc ,e atat de trist incat ma face si pe mine asa.Orezul turnat in lapte,fiert cu putin zahar,lasat sa se raceasca si presarat cu praf de scortisoara...doamne visez ca am pasit in rai si raiul e dulce...si are capsuni in varf...ce viata dulce...are gust de scortisoara