NU EL

"Nu stia ca ii citise toate cuvintele,si le imaginase rostite cu aceasi voce care ii facuse atat bine,se tara pe urmele ei si cauta sa o atinga.Milioane de cuvinte pe centimetru patrat,milioane de cuvinte scrise in randuri,si printre randuri si printre randurile alea multe alte randuri,si toate cuvintele aveau un inteles special.Deznadejdea se vedea in mainile lui care tremurau si stergeau praful de pe biroul uscat de caldura lui.Simtea nevoia sa se destainuie,simtea nevoia sa arda,si flacarile sa-l izbaveasca de tot ce adunase in sufletul lui,simtea nevoia sa planga in speranta ca lacrimile il vor curata de mizeria ce se adunase in atatia ani de amaraciune,singuratatea il facuse asa cum era,isi cauta radacinile sentimentelor in gradina sufletului si nu gasise la inceput decat buruieni.S-a luptat ani de zile sa curete acea gradina,facuse bataturi in palme si ii sangerau degetele de atat buruiana cata era acolo,aproape reusise sa o curete cand furtuna strica tot.Statea acolo in mijlocul gradinii.in genunchi,cu mainile ridicate in aer.Picaturile mari si reci se loveau de fruntea lui si simtea cum se topeste.Totul statea sa se naruie intr-o clipa,toata munca lui,toata speranta lui si-o pusese in acea gradina,tot ce facuse facuse pentru trandafirul acela rosu din mijlocul gradinii pe care il ingrijise cu atata dragoste,iar acum statea si privea neputincios cum trandafirul lui se inneca in mocirla aia pe care simtea ca el o facuse,furtuna se abatuse din cauza lui,cum sa sfidezi natura si sa crezi ca poti schimba ceva?isi merita soarta?se apropie taras de trandafir si incerca sa soarba cu hainele lui umezeala din jurul lui,se apleca peste el si incerca sa-l protejeze cu propriul lui corp.Se va termina vreodata?