o seara de iunie

miercuri, 10 iunie 2009

Era asa de cald,tricoul se lipise de spinare si simtea cum curgeau siroaie lenese de transpiratie si cum se ingramadeau in boxeri...era cald...simtea cum narile ardeau disperate dupa o gura de aer rece....era asa de cald ca mainile i se lipeau de pixul cu care incerca sa-si scrie scrisoarea de intentie.Incerca sa se concentreze dar buzele uscate i se lipeau si gustul amar si sec pe care il avea in gura nu-i dadea pace.Apa din pahar era calda si nu avea nici un gust...cand se apleca sa-si ia o coala de hartie o picatura de sudoare i se prelinse de pe frunte si cazu direct in pahar....era cald...simtea cum se lipise si usor cu usor se imbina cu scaunul pe care statea...de la fereastra lui se vedea apusul...peste toate blocurile si peste toate antenele se vedea un apus minunat...dar cine avea puterea sa mai admire....ochii ii ardeau si amenintau sa iasa din orbite ca niste evadati ....langa el pe podea...ghemetoace de hartie...semn ca nu reusise deloc sa se concentreze asupra scrisorii....pixul scotea un sunet straniu cand taia in hartia cenusie....radioul amutise si el...vocile pareau distorsionate si nu se intelegea aproape nimic....nici macar mustele nu mai bazaiau...ce ciudat...lumea parea moarta...isi putea auzi respiratia atat de clar incat il sperie....ganduri il copleseau si totul doar fiindca era atat de cald....era descult...dar pentru o clipa avusese impresia ca nu-si scosese sosetele...talpile ii ardeau de parca podeaua era un furnal incins gata sa erupa....se gandea la mare...inchise ochii si simtea briza marii...simtea apa cum ii racorea talpile....simtea scoicile cum il zgariau si nisipul umed.....se intinse pe spate si se lasa inconjurat de apa...plutea....se lasase in voia marii si simtea cum pluteste in deriva ca un bustean inconjurat de ape...simti cum un pescarus se sui pe pieptul lui....isi intinse aripile.....vantul batea cu atat putere....cand deschise ochii pescarusul se sperie si zbura....asa cum disparu si visul lui....se trezi din nou in camera mohorata cu aceasi coala alba in fata si fara nici un punct de pornire....se topea....se topeau si gandurile lui.....se topea privirea lui.....era tarziu...si doamne era atat de cald.....

1 comentarii:

Nikol miercuri, iunie 10, 2009 11:56:00 p.m.  

:)
Atat de cald...si totusi,atat de bine printre pescarusi....

Trimiteți un comentariu

Facebook


Cui ii place:

Copyright ©

Conţinutul acestui site internet este protejat prin Legea dreptului de autor L8/1996 actualizată. Folosirea conţinutului ori a unor părţi din acesta fără înştiinţarea, respectiv aprobarea, proprietarului acestui site se pedepseşte conform legilor în vigoare.

Blog template by simplyfabulousbloggertemplates.com

Back to TOP